Patru din zece copii din mediul rural nu pot parcurge un text de 60 de cuvinte fără greșeli, iar patru la sută dintre ei nu înțeleg ce citesc, în condițiile în care implicarea lor în activitățile casnice este privită în gospodării ca o formă de educație, rezultă dintr-un studiu prezentat miercuri.
Studiul „Bunăstarea copiilor din mediul rural”, prezentat de World Vision România, arată că locuirea în mediul rural induce dezavantaje clare de acces la educația timpurie și cea școlară.
În plus față de absența accesului la creșe în mediul rural, au fost observate dificultăți în accesul la școală și grădiniță, reflectate în durata mare a deplasării la unitățile de învățământ.
„Aproape un sfert dintre copii (23 la sută) petrec în drumul dintre casă și școală o oră sau mai mult. De altfel, distanța mare între locuință și unitatea de învățământ este motivul invocat de cinci la sută dintre respondenții adulți ai căror copii nu au frecventat niciodată grădinița”, se arată în studiu.
Aproximativ o cincime dintre copii declară că uneori sunt tratați la școala mai rău decât alți colegi de-ai lor, un predictor important al aprecierii subiective a copiilor fiind nivelul de dotare al gospodăriei din care provin. Astfel, copiii care provin din locuințe cu dotări modeste se simt în medie mai puțin confortabil la școală decât ceilalți copii, susțin autorii studiului.
„Datele arată că în școlile cuprinse în studiu există încă practici discriminatorii pe criterii diverse, dar cu un impact puternic asupra copilului/elevului”, au precizat inițiatorii studiului.
Totodată, studiul a cuprins și o componentă de evaluare a cunoștințelor și abilităților de matematică, precum și a celor de citire și de înțelegere a unui text în rândul elevilor din mediul rural, din clasa I până în clasa a VII-a.
La matematică, doar 80 la sută dintre ei au obținut un scor mai mare decât media scorurilor obținute prin alegerea răspunsurilor la întâmplare.
Pe de altă parte, doar 40 la sută dintre cei 1.340 de copii cărora li s-a aplicat testul au citit corect un text simplu de 60 cuvinte, iar patru la sută dintre ei nu au înțeles ce au citit.
„Per ansamblu, rezultatele copiilor la cele două teste sunt îngrijorătoare și necesită măsuri rapide, cumulate, din partea școlii, a familiei și a comunității”, au spus specialiștii.
Aproximativ 90 la sută dintre părinți spun că susțin educația copilului prin păstrarea constantă a legăturii cu școala și verificarea temelor copilului și aproape toți sunt de acord cu faptul că „omul cât trăiește învață”.
Părerile sunt mult mai egal împărțite atunci când respondenții compară rolul școlii și pe cel al relațiilor în găsirea unui loc de muncă: mai mult de jumătate (54 la sută) înclină să creadă în rolul mai important al relațiilor, față de doar 46 la sută care cred în importanța școlii.
În ciuda faptului că un procent important din rândul părinților este pentru păstrarea legăturii cu școala, copiii din mediul rural petrec în medie două ore pe zi pentru activități de curățenie, îngrijire a animalelor sau îngrijire a altor membri ai gospodăriei.
Implicarea copiilor în activități casnice este privită în gospodăriile rurale atât ca o formă de educație, cât și ca un mijloc de a utiliza într-un mod productiv prezența copilului în gospodărie.
„Cei mai mulți copii muncesc, în medie, două ore pe zi, însă 13 la sută dintre ei afirmă că muncesc timp de patru ore sau mai mult pe zi. (…) Durata de peste o oră, alocată de 23 la sută dintre copii, pentru deplasarea la școală, cele două ore în medie alocate activităților desfășurate de copil în gospodărie, condițiile de locuire, sănătatea și nutriția, așa cum au fost surprinse din răspunsurile adulților din gospodărie, pot fi răspunzătoare pentru performanțele scăzute ale elevilor”, susțin specialiștii World Vision.
Cercetarea a evaluat câteva aspecte privind calitatea vieții copiilor din mediul rural, folosind perspectiva copiilor și pe cea a adulților din gospodărie.
Eșantionul a cuprins 1.460 de gospodării, alese în mod aleator din 261 de sate din 128 de comune aflate în județele Iași, Vaslui, Constanța, Ialomița, Vâlcea, Dolj, Olt și Cluj.
