Ancheta în cazul omului de afaceri Vasile Florea, acuzat de evaziune fiscală și aderare la un grup infracțional organizat, se va derula cu patronul Florconstruct în libertate. Așa au decis ieri judecătorii de la Curtea de Apel Suceava, soluția fiind definitivă. De altfel, din grupul de zece persoane prezent ieri în sala de judecată nimeni nu a mai rămas după gratii. Magistrații au admis și recursurile formulate de cele trei persoane arestate preventiv de judecătorii de la Tribunalul Suceava. În consecință, Viorel Morărașu, Florin Munteanu și Adrian Borosac au ieșit ieri din arestul Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Suceava, împotriva lor fiind instituită obligativitatea de a nu părăsi țara.
Tot liber rămâne și Cosmin Păstrăv, administratorul firmei Hidrotera, solicitarea de arestare formulată împotriva sa de procurorii DIICOT Suceava fiind respinsă de completul de trei judecători. Tot în stare de libertate vor fi cercetați și Ionel Stănescu, Ferdinand Stănescu, Dionisie Pascu, Robert Cosmin Stama și Florin Anghelache.
În cazul celui de-al doilea lot de persoane propuse pentru arestare de procurorii DIICOT, instanța de judecată a acordat termen de judecată pentru astăzi, la orele 14.00.
Din acest lot, format din 20 de persoane, Tribunalul Suceava a arestat 12, mai exact: Marcel Stănescu (20 de ani), Andrei Ionuț Cârnăreasa (33 de ani), Galațian Stănescu (34 de ani), Mariana Stănescu (34 de ani), Ionuț Stănescu (22 de ani), Costel Adrian Gurzu (25 de ani), toți din Salcea, Dumitru Mihai Cîmpanu (21 de ani), din Dumbrăveni, Nicușor Luca (42 de ani), din Bucecea -Botoșani, Vasile Dan Spătaru (35 de ani), din municipiul Brașov, Eusebiu Adrian Catrinescu (27 de ani), din Darabani -Botoșani, Mihai Cătălin Chiriac (29 de ani), din municipiul Suceava și Costinel Birău (45 de ani), din comuna Dumbrăveni.
Alte opt persoane sunt cercetate în stare de libertate, iar DIICOT Suceava a cerut arestarea lor. Cei opt inculpați aflați în stare de libertate sunt Viorel Mihai Boghean (27 de ani), din municipiul Rădăuți, Constantin Apostol (38 de ani), din municipiul Târgu Neamț, Adrian Scîntei (44 de ani), din municipiul Galați, Mugurel Munteanu (43 de ani), din Bucșoaia-Frasin, Ovidiu Constantin Pătrașcu (35 de ani), din municipiul Iași, Florin Alexandru Rădulescu (29 de ani), din Dumbrăvița -Brașov, Tiberiu Traian Reus (43 de ani), din Tișăuți -Ipotești și Gabriel Sandu (39 de ani), din comuna Plugari -Iași.
Avocații susțin că nu există nici indicii, darămite probe
Rercursul de ieri a durat două ore și jumătate. Inițial, ședința era programată pentru ora 8.00, dar a fost amânată pentru ora 14.00. Cu ocazia pledoariilor, avocații au susținut că nu se impune măsura arestării preventive. De exemplu, Silvia Tudor, avocata care i-a reprezentat atât pe Vasile Florea, cât și pe Cosmin Păstrăv i-a lăudat pe magistrații de la Tribunalul Suceava care au decis punerea în libertate a unui număr destul de mare de inculpați.
„În acest dosar este o înșiruire de facturi, fără nici o probă pe linia evaziunii fiscale. Nu există nici o decizie a vreunui organ fiscal, nu s-a stabilit nici o valoare a prejudiciului, totul este la plesneală”, a arătat Silvia Tudor.
Și ceilalți avocați din dosar cred că probatoriul aproape că nu există în acest dosar, iar indiciile cu privire la săvârșirea unor fapte penale sunt extrem de subțiri.
„Nu există probe că operațiunile economice derulate în cauză de către inculpați se circumscriu infracțiunii de evaziune fiscală, în cauză nu s-a efectuat nici măcar o inspecție fiscală de către ANAF, așadar nu avem un prejudiciu cert. În cauză nu se conturează un grup infracțional organizat, în sensul textului de lege care incriminează această infracțiune și nu există probe că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică”, a menționat avocatul Marius Rădăcină.
Salcea, epicentrul afacerilor ilegale
Potrivit anchetatorilor, la începutul anului 2012, inculpații Marcel Stănescu, Ciprian Stănescu, Mugurel Stănescu, Galațian Stănescu, Mariana Stănescu, Costel Cristian Gurzu și Ionuț Andrei Cărnăreasa, toți din Salcea, împreună cu Dumitru Mihai Cîmpanu, din Dumbrăveni, au constituit un grup infracțional organizat specializat în infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani. Lor li s-a alăturat și un controversat afacerist din Bucecea-Botoșani, Luca Nicușor, care prelua societăți comerciale din județul Suceava și din țară și numea diferite persoane drept asociați ori administratori.
Ulterior, arată anchetatorii, respectivele societăți comerciale erau preluate de Marcel Stănescu, care le-a introdus într-un circuit financiar fraudulos în sensul că, în numele acestor societăți, folosindu-se de persoane împuternicite, au fost emise facturi fiscale fictive având ca beneficiari diverse firme din județele Suceava, Botoșani, Brașov, Dâmbovița, ș.a.
Societățile beneficiare, în baza facturilor fictive, colectau TVA și își diminuau profitul obținut în urma activității comerciale curente desfășurate. Astfel, societățile comerciale beneficiare ale facturilor fiscale fictive nu plăteau sume importante către bugetul consolidat al statului, respectiv TVA de plată și impozit pe profit, unele din aceste societăți beneficiind chiar de rambursări de TVA de la bugetul de stat, creând în acest mod un prejudiciu important bugetului de stat.
Societățile prin care se realizau vânzările fictive de bunuri către diferite societăți comerciale erau: SC Kos-Mital Invest SRL, SC Alexandra Best Construct SRL, SC Marketing Reloaded SRL, SC Bucovina for Waiting SRL, SC Mandica Metal SRL, SC Alexia Mar Construct SRL, SC Komezzo SRL, S.C. Kocotas Nicol S.R.L., S.C. Edy Mug S.R.L., S.C. Impuls Mark Mitel S.R.L., S.C. Ferom Ileana S.R.L, S.C. Fierolex Compact S.R.L., și SC Feder-Met SRL.
După ce acumulau datorii mari către bugetul de stat ca urmare a emiterii facturilor fictive, Stăneștii și ceilalți complici ai lor treceau firmele fantomă pe numele unor indivizi de etnie romă cu venituri modeste, majoritatea noilor „patroni” fiind din localitatea Grajduri, județul Iași.
Prejudiciul este estimat la 9,8 milioane de euro
Coordonatorii grupării infracționale, arată procurorii DIICOT Suceava, erau inculpații Marcel Stănescu, Ciprian Stănescu, Mugurel Stănescu și Galația Stănescu, care intrau în contact direct cu administratori ai societăților comerciale interesați în a-și diminua baza impozabilă, cărora le ofereau atât facturi fictive de marfă care să fie introduse în contabilitatea societăților beneficiare cât și, în unele cazuri, sume de bani pentru ca aceștia să facă viramente bancare către societățile emitente ale facturilor fiscale fictive, urmărind astfel să dea o legitimitate și o aparență de legalitate tranzacțiilor comerciale efectuate.
După efectuarea viramentelor bancare, de regulă în cursul aceleiași zile, inculpatii retrăgeau acele sume de bani, în baza unor documente justificative fictive, și restituiau sumele de bani către societățile beneficiare ale facturilor, primind din partea reprezentanților acestora un comision.
De asemenea, între firmele controlate de membrii grupului infracțional au avut loc tranzacții bancare importante cu scopul de a disimula originea ilicită a sumelor de bani provenite din evaziunea fiscală, probatoriul dovedind săvârșirea unor acte de spălare de bani, existând probe certe privind fictivitatea documentelor justificative prezentate la bancă pentru efectuarea tranzacțiilor în cauză.
În afacerile ilegale de spălare de bani au fost folosite ca „paravan” și alte firme (SC Patrovis Construct SRL, SC Eden’s Range SRL, SC Trust Invest Busines, SC Vemislact SRL, SC Cata Iasmin SRL), societăți controlate de persoane care au aderat la grupul infracțional.
Aceste societăți au activitate economică, rulaje în conturi și profit, însă, în baza unor contracte și facturi fictive, au virat sume de bani din contul lor către celelalte societăți, sumele virate întorcându-se în final, după reținerea comisioanelor aferente, la administratorii societăților beneficiare ale facturilor fictive, aceștia urmărind ca scop atât diminuarea TVA-ului de plătit sau rambursarea de TVA suplimentar, cât și diminuarea impozitului pe profit.
De asemenea, acest gen de activitate permitea administratorului societății scoaterea sumelor echivalente viramentelor din patrimoniul societății. Caracterul de „fantomă” al societăților beneficiare ale sumelor de bani rezultă, între altele, din faptul că nu au angajați, activitate economică, nu au înregistrat și depus către autoritățile fiscale documentele prevăzute de lege, nu sunt conduse efectiv de către administratorii în drept ai acestora, nu efectuează nici o activitate la sediul declarat al acestora, nu au declarate sedii secundare de activitate etc.
Procurorii DIICOT au solicitat și sprijinul Oficiului Național de Combatere a Spălării Banilor cu privire la activitatea infracțională derulată de membrii grupului infracțional, iar specialiștii instituției apreciază că “au fost identificate indicii temeinice de spălare a sumei de 40.232.396 RON (aproximativ 9.800.000 EUR în echivalent)”.
