Reprezentanții patronatelor vor să inițieze o dezbatere privind oportunitatea menținerii contractului de muncă la nivel național și propun sindicatelor rezolvarea problemelor legate de salarizare prin discuții și nu prin manifestări în stradă. „Suntem dispuși să discutăm dacă România are nevoie de un contract de muncă la nivel național. Contractul de muncă la nivel de întreprindere este obligatoriu, dar vom încerca să răspundem împreună cu sindicatele la întrebarea dacă este necesar contractul de muncă național”, a declarat, luni, secretarul general al Alianței Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Mihai Manoliu, la încheierea acordului de înființare a Alianței Patronatelor cu Reprezentativitate Europeană din România – Business România.
Pe lângă ACPR, din cadrul structurii mai fac parte UGIR-1903 și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR).
„Aceasta este prima temă de discuție lansată de Business România”, a spus Manoliu.
Problema oportunității contractului de muncă la nivel național a fost lansată, luni, de Confederația Națională a Patronatului Român, care apreciază că prin poziția și acțiunile lor confederațiile sindicale arată dispreț și desconsiderare față de contractul de muncă stabilit la nivel național.
„Confederațiile sindicale apără însă acest document prin declarații extrem de amenințătoare și lipsite de orice spirit al dialogului, justificând în fapt necesitatea reexaminării de către toți cei interesați a oportunității menținerii acestui contract care se demonstrează a fi o simplă formalitate”, se spune într-un comunicat al CNPR.
În acest sens, CNPR ar putea renunța să participe la viitoarele negocieri ale contractului de muncă național, îndemnând și celelalte confederații patronale să reacționeze la „manifestările de forță cu care confederațiile sindicale înlocuiesc dialogul social”.
Reprezentanții noii structuri au menționat că intenționează să se implice în toate problemele economice și sociale, un exemplu fiind cererea mai multor categorii de bugetari privind majorarea salariilor.
Camera Deputaților a aprobat, săptămâna trecută, o ordonanță care prevede creșterea cu 50% a salariilor personalului din învățământ. Camera este for decizional în privința acestui act normativ.
Ministrul Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian, a declarat, joi, că majorarea salariilor profesorilor cu 50% ar echivala cu un deficit consolidat de 7% din PIB anul viitor sau cu anularea tuturor investițiilor din aceste sectoare și va antrena solicitări similare din partea tuturor bugetarilor, iar astfel de creșteri ar pune în pericol stabilitatea economică și chiar statutul României de țară membră UE.
Ulterior, funcționarii publici, sindicatele TESA din Unitățile Sanitare și Balneare, Colegiul Medicilor din România au solicitat de asemenea majorarea salariilor, amenințând cu greva.
„Nu credem că problemele importante se rezvolvă în stradă, ci la masa negocierilor. Problemele care se discută astăzi pun în pericol stabilitatea economiei românești și este singurul lucru de care România nu are nevoie în perioada următoare”, a declarat, președintele UGIR-1903, Ioan Corâci.
Pe de altă parte, reprezentanții patronatelor au menționat că majorările salariale la nivel bugetar fără acoperire în creșterea productivității muncii și și prin încălcarea contractului de muncă la nivel național crează concurență neloială pe piața muncii.
Noul organism patronal are ca scop reprezentarea unitară la nivel național și internațional a industriașilor, prestatorilor de servicii și a întreprinzătorilor din România.
ACPR este condusă de omul de afaceri George Constantin Păunescu și cuprinde 11 organizații patronale, printre care Asociația Română a Antreprenorilor în Construcții, Confederația Națională a Patronatului și Asociația Oamenilor de Afaceri din România.
CNIPMMR are ca membri firme cu capital majoritar privat, structurate în 104 structuri teritoriale, grupate în federații regionale din toate cele opt regiuni de dezvoltare.
UGIR-1903 cuprinde peste 60 de de federații și organizații patronale de ramură și are filiale în fiecare județ și organizații la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare.
