Patriarhul Suprem al armenilor, Sanctitatea Sa Karekin al II-lea, s-a aflat ieri în mijlocul a peste 600 de pelerini, la Mănăstirea Hagigadar, pentru a aniversa 500 de ani de la ctitorirea Mănăstirii Hagigadar din Suceava, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
Înfruntând ploaia continuă și frigul (nu erau mai mult de 15 grade Celsius), pelerinii veniți din toată lumea, SUA, Turcia, Olanda, Bulgaria, România, etc. au ținut să fie prezenți la acest eveniment unic, unii dintre ei păstrând tradiția de a înconjura biserica de trei ori în genunchi, pentru a li se îndeplini dorințele, în ciuda pământului ud și a glodului care s-a format sub tălpile pelerinilor.
Patriarhul Suprem al armenilor i-a binecuvântat pe credincioși
Procesiunea la Mănăstirea Hagigadar a început înainte de ora 10:00, când soborul de clerici armeni, în frunte cu Sanctitatea Sa Karekin al II-lea, Catolicos și Patriarh Suprem al tuturor armenilor, și Înalt Prea Sfințitul Episcop Datev Hagopian, primat al Diocezei armenilor din România, a urcat dealul spre Hagigadar – „Biserica dorințelor”, binecuvântându-i pe credincioși.
Din partea Bisericii Ortodoxe Române, la sărbătoarea Hagigadarului a participat PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
Înalții oaspeți au fost întâmpinați de oficialitățile județene și locale: prefectul Sucevei, Florin Sinescu, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Alexandru Rădulescu, primarul Sucevei, Ion Lungu.
După procesiune, a urmat liturghia arhierească în limba armeană, în „Biserica dorințelor”, unde au încăput doar o parte dintre pelerini, ceilalți ascultând slujba și cântările în limba armeană la difuzoare. În jurul orei 13:00, Patriarhul Suprem al armenilor a ieșit din biserică, însoțit de soborul de preoți, a sfințit strugurii și masa de hram (pelerinii au primit pachete cu pâine, pilaf de orez și carne), după care a sfințit crucea de amintire, Khacicar-ul, ridicată în curtea lăcașului de cult în cinstea donatorilor (familia Hagop și Ica Kouyoumdjian) sfintei Mănăstiri Hagigadar.
Gânduri de pelerin
Din cauza vremii nefavorabile, nu am văzut pelerini care să urce în genunchi dealul spre „Biserica dorințelor”, pe drumul speranței, așa cum este cunoscut Hagigadarul printre credincioși, dar au fost destui care au îngenuncheat și au înconjurat de cel puțin trei ori biserica, rugându-se neîncetat.
Fie că au venit doar pentru Sfânta Liturghie, pentru a primi binecuvântarea Patriarhului Suprem al armenilor, Sanctitatea Sa Karekin al II-lea, fie că aniversarea celor 500 de ani de la înființarea Mănăstirii Hagigadar i-au adus pe Dealul Dorințelor, cu toții au vibrat într-o credință, cinstind sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului.
„Oricărui om care vine la biserică și crede în Dumnezeu i se vor îndeplini dorințele”
Valeria, din localitatea Sfântu Ilie, ne-a spus că a venit la mănăstire pentru a se ruga Maicii Domnului pentru sănătate. „Din cauza vremii, nu am putut urca în genunchi la mănăstire, cum am făcut în alți ani. Timpul nu ne permite, dar e bine că Dumnezeu a dat și ploaie”, a completat suceveanca.
Pe o credincioasă din București am surprins-o când, cu mare evlavie și determinare, înfruntând ploaia, frigul, iarba umedă sau cimentul rece, a înconjurat de mai multe ori în genunchi biserica. „Merg în genunchi pentru binele meu, pentru sănătatea mea, a familiei. De câte ori pot…”, a completat femeia.
Cristian, din Galați, pentru prima dată la Hagigadar, ne-a spus că „oricărui om care vine la biserică și crede în Dumnezeu i se vor îndeplini dorințele. Numai că acestea nu se spun în fața camerei. Se spun în gând…vorbești cu Dumnezeu. Voi înconjura de trei ori biserica în genunchi. Nu este o regulă. De câte ori pot”.
„Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului și Mănăstirea Hagigadar, respectate în toată lumea”
Alte două credincioase din Galați, Teodora Paznicu și Maria
Tavitian, ne-au spus că au venit la „Biserica dorințelor” cu „ gânduri bune, de sănătate pentru noi, pentru familiile noastre, pentru copii. Am înconjurat biserica în picioare, nu în genunchi, ca în alți ani”. Femeile au venit special la Suceava, cu un grup de 45 de pelerini, de la biserica armeană din Galați. Soțul Mariei Tavitian a fost armean și la ei în casă s-au ținut obiceiurile armenești.
Irma Enopian, din Constanța, ne-a spus că „Mănăstirea Hagigadar, sărbătorită acum la 500 de ani de la înființare, este similară cu mănăstirea de la Sfântul Mormânt. Sunt veniți aici armeni din America, circa 150, câte 50 din Turcia, Bulgaria, Olanda, dar și mulți din România: Constanța, Galați, București, Ilfov. Dacă avem credință, se spune că se împlinesc dorințele. Credincioșii nu vin la Hagigadar doar în virtutea dorințelor împlinite. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este respectată în toată lumea, biserica de aici este respectată și cunoscută în toată lumea, nu numai de armeni. Este o sărbătoare de anvergură”.
Am întâlnit ieri la Hagigadar și o tânără care mergea în genunchi în jurul bisericii și se ruga pentru a trece cu bine examenul de bacalaureat din această toamnă. „Aș vrea să iau în toamnă acest examen. Cred că mă ajută, dacă merg în genunchi. Este greu, dar rezist”, ne-a spus Corina Prodan.
Patriarhul Suprem al armenilor, cetățean de onoare al municipiului Suceava
La aniversarea a 500 de ani de la ctitorirea Mănăstirii armene Hagigadar din Suceava au participat președintele Uniunii Armenilor din România Varujan Vosganian, deputatul minorității armene din România, Varujan Pambuccian, ambasadorul Republicii Armenia la București, Hamlet Gasparian, secretarul de stat în Ministerul Culturii, Victor Opaschi, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, prefectul de Suceava, Florin Sinescu și primarul Sucevei, Ion Lungu.
Sanctitatea Sa Karekin al II-lea a primit din partea primarului Sucevei, Ion Lungu, diploma de cetățean de onoare al municipiului Suceava, iar familia Hagop și Ica Kouyoumdjian, din Statele Unite, a primit din partea edilului Sucevei o diplomă de excelență pentru contribuția acestora la finanțarea lucrărilor de restaurare a mănăstirii armene din Suceava.
„Câteva sute de mii de euro pentru refacerea chiliilor mănăstirii”
Președintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, a declarat că în diaspora armeană comunitatea din România este cea mai veche din Europa, menționând că armenii au venit aici în a doua jumătate a secolului al X-lea, subliniind că Episcopia Armeană din România este, probabil, una din cele mai vechi din Europa, în afara ținuturilor istorice armenești și a ținuturilor sfinte ale Ierusalimului, fiind înființată, la Suceava, în anul 1401, pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun.
„Avem la Suceava încă două mănăstiri, lucru foarte rar în diaspora armeană, amândouă construite în secolul XVI, Mănăstirea Hagigadar în 1512, de aceea sărbătorim 500 de ani, și Mănăstirea Zamca, la sfârșitul aceluiași secol. Iată că de atunci și până acum, comunitatea armeană a dăinuit fără încetare”, a completat Varujan Vosganian.
Acesta nu a uitat să precizeze că mai sunt necesare câteva sute de mii de euro pentru refacerea chiliilor mănăstirii, pentru a fi aduse din nou măicuțe, așa cum a funcționat mănăstirea în trecut.
Pentru fiecare 40 de urechiușe se îndeplinește câte o dorință
Ceremoniile pentru aniversarea a 500 de ani de la ctitorirea Mănăstirii armene Hagigadar din Suceava, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, au început de sâmbătă seară, când Sanctitatea Sa Karekin al II-lea a oficiat slujba și sfințirea sării mesei de hram, la Biserica „Sfânta Cruce” din Suceava.
Ca în fiecare an, sute de armence din țară și de peste hotare au preparat vestitele urechiușe, un fel de colțunași mici umpluți cu carne de vită. Fiecare femeie face câte minim 40 de urechiușe, pe care le pune apoi la fiert în supa cu verdețuri pentru hram. Armencele spun că pentru fiecare 40 de urechiușe se îndeplinește câte o dorință.
Dorințe îndeplinite, dorințe în așteptare…
Tradiția pregătirii urechiușelor este păstrată cu sfințenie, iar credincioasele spun că într-adevăr dorințele li se împlinesc. Adriana Ene, din Brăila, ne-a spus că prima ei dorință a fost să aibă un copil, iar după trei ani a născut, exact de Sfânta Maria.
La fel ca ea, Doinița Dumitru a venit pentru prima dată în mijlocul armenilor și se roagă ca dorința ei să se îndeplinească.
Printre cei nelipsiți în fiecare an de la sărbătoarea armenilor se numără și fostul ministru de Finanțe Varujan Vosganian, președintele Uniunii Armenilor din România, care a mărturisit că și în familia sa a fost îndeplinită o dorință în urma pelerinajului de la Hagigadar. El a completat că „Hagigadar este un loc care iradiază nu doar credință, ci și speranță. Este un spațiu în care credința se împletește cu speranța și nu doar pentru armeni, ci pentru pelerini de pretutindeni”.
Ioan Alexuc este plecat în SUA de 15 ani și este bucătar-șef la un restaurant din statul Florida. A venit la Suceava pentru a lua parte la hramul Mănăstirii Hagigadar și a găsit o nouă rețetă pe care o va trece în meniu, spune el : ciorba de urechiușe.
