La Palatul Patriarhiei a avut loc joi, 12 mai, o conferință de presă în legătură cu hotărârea Patriarhiei Ierusalimului referitoare la Așezământul Românesc de la Ierihon. Aceasta a fost susținută de Preasfințitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal.
O delegație formată din trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române se va întâlni cu reprezentanții Patriarhiei Ierusalimului pentru a purta un dialog bilateral pentru identificarea unei soluții privind existența Așezământului Românesc de la Ierihon. Cei trei ierarhi vor fi desemnați săptămâna viitoare, în zilele de 19 și 20 mai, în cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, când se va formula și punctul de vedere al Patriarhiei Române referitor la atitudinea Patriarhiei Ierusalimului, prezentată în comunicatul din 9 mai, prin care anunța întreruperea comuniunii și caterisirea arhimandritului Ieronim Crețu, superiorul Așezămintelor Românești de la Ierusalim, Iordan și Ierihon.
Anunțul a fost făcut de către Preasfințitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, în cadrul conferinței de presă, susținută la Palatul Patriarhiei. Preasfinția Sa a exprimat regretul față de luarea unei decizii unilaterale de către Patriarhia Ierusalimului, în pofida faptului că, în cadrul discuțiilor preliminare pe care Preasfinția Sa le-a purtat la Ierusalim, pe 15 aprilie, cu Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, s-a convenit ca în cursul lunii mai o delegație cu mandat oficial din partea Sfântului Sinod al BOR să se deplaseze la Ierusalim pentru un dialog prin care să se ajungă la o înțelegere amiabilă privind existența Așezământului Românesc de la Ierihon.
Un acord existent, dar neformulat în scris
Preasfințitul Ciprian a relatat jurnaliștilor prezenți istoricul așezământului de la Ierihon, subliniind faptul că lucrările de construcție au început în anul 1998, în urma acordului dintre patriarhul Diodor al Ierusalimului și patriarhul Teoctist al României, care urma să fie formulat într-un document oficial. Deși lucrările au demarat cu toate aprobările din partea autorităților israeliene, moartea patriarhului Diodor și tranzițiile din perioada următorului patriarh au întârziat emiterea unui document de recunoaștere oficială a așezământului. Preasfinția Sa a mai precizat că argumentul de ordin canonic pe care îl invocă Patriarhia Ierusalimului nu este insurmontabil, deoarece „canoanele nu sunt dogme, ci sunt reguli bisericești, de la care se pot face derogări atât timp cât există o înțelegere”. În acest sens, a dat exemplul prezenței bisericii bulgare din București și a bisericii românești de la Sofia, care funcționează legal și canonic, în baza unui acord care prevede menținerea comuniunii prin pomenirea la Sfânta Liturghie a Patriarhului în jurisdicția căruia se află biserica. Un caz similar îl constituie și prezența la Istanbul, în jurisdicția Patriarhiei Ecumenice, a unei parohii românești care își desfășoară programul liturgic într-o biserică pusă la dispoziție chiar de Sanctitatea Sa Bartolomeu. De asemenea, s-a precizat că actualul caz al așezământului românesc nu este unul singular, deoarece Biserica Ortodoxă Rusă deține în Țara Sfântă 10 mănăstiri și așezăminte care funcționează cu acordul Patriarhiei de la Ierusalim.
Privitor la punctele formulate în comunicatul Patriarhiei Ierusalimului, PS Ciprian Câmpineanul a spus că ștergerea din diptice se face doar în cazuri extreme, cum ar fi erezia, iar caterisirea părintelui arhimandrit Ieronim Crețu nu este fondată canonic, deoarece el nu este un cleric al Patriarhiei Ierusalimului, ci este reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, care s-a bucurat încă de la început de recunoașterea lui oficială în această calitate și care l-a pomenit dintotdeauna la Sfânta Liturghie pe Preafericitul Teofil al III-lea ca ierarh canonic al locului. „Noi recunoaștem jurisdicția Patriarhiei Ierusalimului, nu considerăm intervenția noastră o imixtiune și nu vedem o altă soluție pentru rezolvarea acestui conflict decât aceea ca Așezământul Românesc de la Ierihon să rămână în continuare proprietatea Patriarhiei Române”, a spus Preasfinția Sa.
O necesitate pentru cei peste 3.000 de pelerini români
Episcopul-vicar patriarhal a arătat și necesitatea prezenței acestui așezământ în Țara Sfântă, deoarece Patriarhia Ierusalimului nu are posibilități de cazare și de asistență religioasă pentru cei peste 3.000 de români care vin anual în pelerinaj și care acordă în mod indirect un ajutor Patriarhiei Ierusalimului, prin pomelnicele și darurile pe care le oferă. Totodată, a precizat că biserica de la Ierihon a fost construită special pentru pelerinii români și în nici un caz pentru autohtoni, care beneficiază de servicii religioase doar în bisericile grecești. „Nu putem concepe o casă pentru pelerini fără un lăcaș de rugăciune. Acestea au fost motivele care ne-au determinat să continuăm lucrările, având conștiința că facem un lucru bun pentru credincioșii noștri, de care ne îngrijim atât în țară, cât și în străinătate, chiar dacă au statut de pelerini și stau numai o săptămână sau două în Țara Sfântă. Aceasta a fost o necesitate practică pentru numărul tot mai mare de pelerini care vizitează Locurile Sfinte, chiar în pofida sărăciei, și tocmai pentru că sunt săraci și fac sacrificii mari pentru ca să ajungă acolo, am căutat să le oferim o casă a noastră, unde prețurile de cazare sunt cu mult mai mici decât cele de la hoteluri, beneficiind totodată de asistență religioasă și de posibilitatea de a participa la Sfânta Liturghie”, a spus Preasfinția Sa.
Conferința a continuat cu o sesiune interactivă, în cadrul căreia jurnaliștii au adresat întrebări și au primit răspunsuri privitoare la unele nelămuriri. „Noi credem și nădăjduim că până la urmă vom ajunge la o înțelegere frățească, deoarece Biserica Ortodoxă Română dorește cooperarea, consultarea și reconcilierea și sperăm că Patriarhia Ierusalimului va răspunde solicitării noastre de după ședința de săptămâna viitoare, când se va institui delegația de ierarhi care se va deplasa la Ierusalim”, a încheiat PS Ciprian Câmpineanul. (Sursa: Ziarul Lumina)
