Ora de religie este obligatorie în 25 de state din 46 de țări ale Europei, în Franța, Albania și Macedonia materia nu este predată în școlile publice, iar în restul este facultativă sau opțională, arată Patriarhia Română, citând decizii ale CEDO din 2007.
Într-o decizie CEDO din 29 iunie 2007, în cazul „Folgero contra Norvegiei”, se precizează că statele au dreptul de a difuza prin învățământ sau educație informații sau cunoștințe având, direct sau indirect, caracter religios sau filosofic. Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu autorizează părinții să se opună la integrarea unui astfel de învățământ sau educații în programa școlară, se arată într-un comunicat de presă de vineri al Patriarhiei Române.
De asemenea, CEDO nu a considerat o problemă caracterul obligatoriu al orei de religie, constatând faptul că, „în Europa, învățământul religios este profund legat de învățământul secular”, a precizat sursa citată.
Din 46 de țări ale Europei, doar în trei state religia nu este predată în școlile publice, respectiv Franța, Albania și Macedonia, în timp ce ora de religie este obligatorie în 25 de state, în restul fiind facultativă sau opțională, conform celor reținute de CEDO în 9 octombrie 2007, cu ocazia judecării cauzei „Hasan și Eylem Zengin contra Turciei”, citată de Patriarhie.
„Doar două condiții se cer respectate de statele care prevăd caracterul obligatoriu al orei de religie: să poată obține o scutire de participare, în situația în care respectivul învățământ are un caracter confesional accentuat (cauza «Folgero contra Norvegiei»), iar scutirea de a participa să nu implice obligația de a motiva în vreun fel solicitarea respectivă (cauza «Hasan și Eylem Zengin contra Turciei»)”, potrivit sursei citate.
Patriarhia Română a precizat că cele două condiții „sunt pe deplin respectate în România”, fiind prevăzute în Constituție și în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, care prevede, la articolul 18, că „religia are caracter obligatoriu în oferta curriculară a școlii, dar opțiunea pentru frecventarea acestei discipline aparține elevului major, respectiv părinților sau tutorilor legali instituiți pentru elevii minori”.
Totodată, Patriarhia arată că România, prin tradiția și istoria ei europeană, se numără printre statele care asigură libertatea învățământului religios, datorită contribuției educației religioase la formarea și educarea tinerei generații în spiritul valorilor autentice.
„În acest sens, cercetarea națională realizată în cadrul Institutului de Științe ale Educației arată că pentru 85 la sută dintre tinerii din România credința religioasă constituie o valoare fundamentală, cu o importanță decisivă în viața proprie. Atât legislația română, cât și practica europeană sunt în favoarea menținerii orei de religie în școlile publice”, se mai arată în comunicatul citat.
Patriarhia Română a făcut aceste precizări după ce presa a relatat că președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Ferenc Asztalos, a spus că” înscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie încalcă dreptul la libertatea conștiinței”.
„Înscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie – adica de către stat – încalcă dreptul la libertatea conștiinței, dreptul părinților sau al tutorelui legal de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copilului. Nicio persoana din România nu este obligată să răspundă la o întrebare cu privire la apartenența sa la un cult. Legea protecției datelor personale interzice acest lucru. Deci, la înscrierea copilului în anul școlar, părintele nu are obligația să răspundă la întrebarea funcționarului școlar privitor la apartenența religioasă”, a spus Asztalos.
Președintele CNCD a mai spus că, dacă s-ar recunoaște faptul că religia poate fi doar facultativă, atunci profesorii de religie nu ar putea fi angajați permanent în școli, ci doar prin contracte temporare, pe an școlar.
În replică, Patriarhia Română a spus că a luat act cu uimire de afirmațiile publice ale președintelui CNCD, apreciind că acesta „dezinformează prin omisiune” în ceea ce privește înscrierea elevilor la ora de religie.
„Este surprinzător faptul că domnia sa, în calitate de președinte al unei instituții publice din România, nu cunoaște prevederile constituționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la ora de religie în școlile publice. Astfel, potrivit articolului 29 din Constituția României, libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale. De asemenea, statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege”, arată Patriarhia în comunicatul citat.
