PĂTRĂUȚI PE SUCEAVA. Sat vechi românesc, atestat documentar în 10 aprilie 1430, când Alexandru cel Bun întărea lui Vlad Aldiș (Aduș) „satul anume Pătrăuți pe Suceavă, ocolul de sus, acolo unde este casa lui”, Pătrăuți pe Suceavă este reamintit, în 12 decembrie 1627, când Miron Barnovschi Vodă întărea jumătate de sat lui Lupul Cup și jupânesei lui, fata Enculesii.
Cealaltă jumătate de sat aparținea mănăstirii Pătrăuți, iar în 27 iunie 1747, „călugărița Natalia de la Pătrăuți, cu întreg soborul” se jeluia lui Grigore Ghica Vodă, „zicând precum că moșia lor, Pătrăuți, care se hotărăște cu (moșia) Dragomirna și cu o moșie a mănăstirii Sf. Ilie, și, mai sus, cu Costina, se împresoară”, iar Vodă trimite hotarnici.
În 15 iunie 1765, stareța Sofia se jeluia la Divan, împotriva lui Radu căpitan, care ar fi împresurat moșia mănăstirii dinspre Dărmănești.
În 12 mai 1711, episcopul Calistru al Rădăuților „a acoperit, împreună cu banul Dimitrie Macri”, staroste de Cernăuți, pustia mănăstire din Pătrăuți, care de mult timp sta descoperită, a înpopulat-o din nou cu călugărițe și i-a înapoiat satele ei, Pătrăuți și Mihoveni”1.
În 16 iunie 1772, călugărițele se jeluiau împotriva ispravnicilor, care le-ar fi interzis să-și ia scultelnici din satele mănăstirești, „zicându-să să și-i ia din oameni străini, bejenari”, iar Divanul Domnesc, evlavios și nespus de cucernic, întărea mănăstirii 30 de scutelnici din Pătrăuți, 10 pentru mănăstire, 5 pentru Iustina, fata Pășcăniții, 5 pentru Elisaveta, fata Miclescului, 3 pentru Sofronie Cherchejoai, 3 pentru două fete ale lui Durac și 2 pentru popa Afanasie din Pătrăuți.
Recensământul lui Rumeanțev2, din 1772-1773, înregistrează la Pătrăuți, în Ocolul Mijlocului, fără alte precizări, „56 – toată suma caselor”, însemnând 16 scutelnici ai văduvelor Negeloae, Micliasca și Cercăzoae, 6 popi, 3 femei sărace, 1 țigan și 30 birnici.
În 1774, satul Pătrăuți avea 51 familii de iobagi, iar în 1775, când făcea parte din Ocolul Mijlociu, 5 popi și 48 țărani iobagi. Robii mănăstirești, țiganii, desigur că încă nu se luau la numărătoare, deși vor spori numărul populației de mai târziu.
În 22 decembrie 1781, vechilul mănăstirii de maici din Pătrăuți, Grigorie preot, declara Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina că mănăstirea a fost zidită de Ștefan cel Mare, apoi a fost părăsită, de creșteau copaci pe ziduri, până ce, în urmă cu vreo 80 de ani, episcopul Calistru al Rădăuților a refăcut-o.
În 1784, satul Pătrăuți avea 97 familii de țărani.
Biserica din Pătrăuți, ctitorită de Ștefan cel Mare, în 1487, ruinată în veacurile care au urmat, dar reparată, între anii 1709-1724, de episcopul Calistru al Rădăuților, și transformată în biserică a unei mănăstiri de maici, avea, în 1843, 1.468 enoriași, păstoriți de parohul Georgie Medvig și de preotul cooperator Vasilie Turturian. În 1876, biserica avea 1.175 enoriași, păstoriți de parohul Ioan Abadger. În 1907, paroh era cărturarul bucovinean Constantin Morariu, născut în 1854, preot din 1878, paroh din 1897, iar cantor, din 1905, George Șindelariu, născut în 1878.
Din 1861, funcționa în Pătrăuți o școală cu 5 clase3.
În 15 noiembrie 1886, doi pătrăuțeni care lucrau la rafinăria de petrol din Gara Ițcani, Mandachi Pascariu și Petrea Ichimciuc au fost victimele unui accident de muncă, fiind otrăviți de gazele unui vagon cisternă, pe care îl curățau4.
În 1890, comuna Pătrăuți, cu biserica voievodală readusă la rostul ei și slujită de preoții Teodor Danilevici și Teodor Petruc, ajutați de cantorul bisericesc Georgie Velehorschi, avea 1.667 locuitori. Comuna avea doi învățători, pe Giorgie Nicoară și pe Ilarie Vitenco, iar obștea aceea apreciabilă era condusă de primarul Teodor Turturean.
În 24 februarie 1901, inconfundabilul cărturar bucovinean Constantin Morariu, paroh la Pătrăuți, a înființat banca raiffeisiană din comună, cu 87 membri, sub președinția lui George Nicoară, cu Ioan de Barbir vicepreședinte, cu George Bucevschi membru al direcțiunii, viitorul primar Ion Corniciuc, cu care cărturarul bucovinean avea să se afle într-o permanentă dispută, fiind vistiernic.
La Pătrăuți pe Suceavă s-au născut publicistul George Turtureanu (23 mai 1906) și poetul iconar George Ionașcu (12 februarie 1909).
______________________________________
1 DIMITRIE DAN, Cronica Episcopiei de Rădăuți, p. 100
2 ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 342
3 SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 48, 1876 p. 41, 1907 p. 157
4 REVISTA POLITICĂ, Anul I, Nr. 13, decembrie 1886, p. 4
