PĂTRĂUȚI PE SIRET. Aflat pe malul drept al Sirețelului, între Igești și Cupca, satul Pătrăuți pe Siret, cu cele două componente ale sale, Pătrăuții de Sus și Pătrăuții de Jos, constituie obârșia celebrei familii boierești a Turculeților, care, în 1610, stăpâneau cele două vetre de sat.
Recensământul lui Rumeanțev1, din 1772-1773, înregistrează la Pătrăuți, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „58 – toată suma caselor”, însemnând 2 popi, 6 femei sărace și 50 birnici.
În 1774, Pătrăuții de Sus era locuit de 67 familii, iar în 1775, când făcea parte din Ocolul Berhometelor, avea 2 popi și 68 țărani iobagi, numărul familiilor ajungând la 124, în 1784.
În 1843, biserica Sfintei Parascheva din Pătrăuții de Sus, cu 1.070 enoriași, se afla sub patronatul grafinei Maria von STARZYNSKA, preot administrator fiind Teodor CUȘNIR, iar biserica Adormirii Maicii Domnului din Pătrăuții de Jos, cu 1.475 enoriași, aflată sub același patronat bisericesc, era slujită de preotul administrator Nicolai KIRSTIUK. În 1876, cele două biserici se aflau sub patronat împărătesc (cea din Pătrăuții de Jos fusese reconstruită în 1802, urmând a fi restaurată în 1883, iar cea din Pătrăuții de Sus, reparată în 1843, va fi reconstruită în 1906); biserica din Pătrăuții de Sus, cu 1.367 enoriași, îl avea paroh pe Dimitrie DAN, iar cea din Pătrăuții de Jos, cu 2.184 enoriași, îl avea paroh pe Vasilie CIUPERCOVICI. În 1907, la Pătrăuții de Sus paroh era Maximilian MITRIC, născut în 1865, preot din 1893, paroh din 1904, cantor fiind, din 1899, Istratie GHERMAN, născut în 1873, iar la Pătrăuții de Jos paroh era Grigorie GRIGOROVICI, născut în 1846, preot din 1876, paroh din 1880, cantor fiind, din 1900, Vasile PALIEVICI, născut în 1854.
Din 1861, funcționa la Pătrăuții de Sus o școală cu 2 clase, iar din 1888, o școală cu 4 clase, la Pătrăuții de Jos, unde se va deschide, în 1900, și o școală cu o clasă2.
În 1890, Pătrăuții de Sus, sat al comunei Pătrăuți pe Siret, avea 1.012 locuitori. Învățător era Ilie Pițul, Ioan Zavadovschi era paroh, iar Istratie Gherman – cantor bisericesc.
Pătrăuții de Jos, care adăpostea palatul comunal, avea 2.112 locuitor, primar fiind Vasile Pojoga. Ștefan Gribovschi era învățător, paroh era Ioan Grigorovici, iar cantor bisericesc – Vasile Palievici.
Banca populară raiffeisiană din Pătrăuți pe Sirete a fost înființată în primăvara anului 1903, sub președinția lui Ioan Zavadovschi, director fiind Ioan Grigorovici, iar vistiernic – Dimitrie Olinic.
În 1 aprilie 1941, printre victimele masacrului de la Fântâna Albă, secerate de automatele grănicerilor sovietici, s-au numărat și Constantin Cuciureanu, Arcadie Ursulean și Gheorghe Moțoc, din Pătrăuții de Sus, și Zaharia Boiciu, Ana Feodoran a lui Simion, Gheorghe Feodoran a lui Gheorghe, Teodor Feodoran a lui Gheorghe, Maftei Gavriliuc, Ion Pătrăuceanu a lui Ilie, Ștefan Pavel a lui Petru și Rafila Pojoga, din Pătrăuții de Jos.
Alte victime ale bolșevismului au fost Ion D. Nica, Vasile I. Nica i Gherasim I. Nicolaevici, deportați în 13 iunie 1941, morți în lagărele sovietice.
La Pătrăuții de Sus s-au născut istoricul și publicistul bucovinean Simeon RELI (1882-1945) și rectorul Academiei Teologice din Cluj Ioan VASCĂ (1892-1964), iar la Pătrăuții de Jos, publicistul, filologul și politicianul Ion POPESCU (n. 1964)
__________________________________
1 ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 337
2 SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 36, 1876 p. 46, 1907 p. 169
