Horia-Roman Patapievici, președintele Institutului Cultural Român (ICR), a declarat, joi, că el crede că soarta acestei instituții este pecetluită odată cu trecerea ei sub autoritatea parlamentară și alegerea conducerii ei după un algoritm politic, dând ca exemplu funcționarea CNSAS și CNA.
Horia-Roman Patapievici a susținut, joi, o conferință de presă la ICR, după ce Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență, dată miercuri, prin care ICR a trecut de sub autoritatea simbolică a președintelui României în subordinea efectivă a Senatului. Alături de Patapievici s-a aflat Tania Radu, vicepreședinte ICR, Mircea Mihăieș, celălalt vicepreședinte, neputând fi prezent.
La conferință au venit numeroși artiști și oameni de cultură care au colaborat cu ICR de-a lungul timpului, printre care s-au numărat Cristi Puiu, Andrei Șerban, Alexandru și Ada Solomon, Grigore Leșe, Dan Dediu, Mihai Mihalcea, Ada Milea, Voicu Rădescu, Irina Margareta Nistor, Cristina Modreanu, Doina Jelea și alții.
Patapievici a precizat în deschiderea conferinței că aceasta nu este despre conducerea ICR, nici despre oameni, ci despre instituții și reprezentarea culturii române în străinătate.
El a rezumat conținutul ordonanței de urgență a Guvernului care prevede trecerea ICR sub autoritatea Senatului, precizând că președintele, cei doi vicepreședinți, precum și jumătate din Consiliul de conducere ai ICR ar urma să fie numiți de Biroul permanent al Senatului, cu validarea plenului acestei camere.
„Părerea mea este că această ordonanță nu urmărește depolitizarea, ci contrariul – politizarea Institutului Cultural Român”, a spus Patapievici, arătând că mai sunt instituții care funcționează în acest fel, dând ca exemplu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în care alegerea membrilor se face după un algoritm politic, iar aceștia votează ca atare, președintele ICR menționând că a fost membru în CNSAS.
Același troc se va întâmpla cu Institutul Cultural Român, a mai spus acesta, continuând cu exemplul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), unde membrii sunt numiți tot de Parlament, algoritmul politic intervenind și aici și nu primează sancționarea abaterilor din presa audiovizuală.
„Se va ajunge la aberații în funcționarea ICR, pentru că elementele politice vor intra din Parlament în Institutul Cultural Român”, a mai spus Patapievici.
El a explicat că ICR s-a aflat de la înființare „sub autoritatea simbolică” a președintelui României, institutul fiind resposabil cu reprezentarea statului în străinătate. Patapievici a menționat că, în 2003, când a fost adoptată legea de funcționare a ICR, președinte al României era Ion Iliescu, iar Guvernul era condus de Adrian Năstase.
Patapievici a povestit că Ion Iliescu a participat, în 2004, la una din ședințele Consiliului de conducere al ICR, al cărui președinte era atunci Augustin Buzura, întâlnirea fiind dedicată stabilirii organigramei. Iliescu a propus atunci ca unul din vicepreședinții ICR să fie secretar de stat în Ministerul de Externe, iar Buzura s-a opus și acest lucru, care ar fi însemnat o conducere bicefală a institutului, nu s-a întâmplat.
„Dacă Augustin Buzura a putut, am putut și noi. Am funcționat sub o autonomie totală în tot acest timp”, a spus Patapievici.
„Părerea noastră este că ne aflăm în fața unei grave involuții instituționale (…) Singura concluzie este că ICR are soarta pecetluită și asta nu îi afectează pe cei trei membri ai conducerii, noi oricum plecam când ni se termină cel de-al doilea mandat, în ianuarie 2013. (…) Nu este un discurs al conducerii, ci al culturii instituționale pe care am creat-o aici”, a adăugat Patapievici, subliniind că se va pierde tot ceea ce a reușit echipa de la ICR să facă în acești ani.
Finalul discursului lui Patapievici a fost întâmpinat cu ropote de aplauze de cei prezenți la conferință, iar acesta a spus că ia acest lucru ca un semn de solidaritate față de instituție.
Premierul Ponta a justificat, miercuri, decizia Guvernului de a trece Institutul Cultural Român de sub autoritatea președintelui în subordinea Parlamentului prin faptul că instituția era „mult prea politizată” și a arătat că ICR va fi subordonat Senatului, condus acum de Vasile Blaga, apropiat șefului statului.
De cealaltă parte, președintele Traian Băsescu a declarat miercuri că este mândru de activitatea ICR de când este el șef al statului, iar Horia Roman Patapievici este președinte al institutului, acuzând Guvernul și PSD că nu au avut decența să îl anunțe despre mutarea ICR de la Președinție la Senat. „Ce vreți să vă mai spun? În loc să te ocupe să creezi locuri de muncă, te uiți cum poți lua, să golești de conținut instituția prezidențială. Asta arată, este expresia modului de a gândi al PSD-ului. Dar asta e viața, mergem înainte”, a spus șeful statului.
Institutul Cultural Român este o instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, care funcționează în prezent sub autoritatea președintelui României. Șeful statului este președintele de onoare al Institutului.
Institutul este condus în prezent de Horia Roman Patapievici, din postura de președinte, și de Tania Radu și Mircea Mihăieș, din postura de vicepreședinți.
Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii și civilizației naționale în țară și în afara ei. Activitatea Institutului Cultural Român este înțeleasă ca o modalitate complementară de atingere a obiectivelor strategice ale României, alături de inițiativele externe de factură politică și economică. Pe lângă sediul central de la București, ICR are deschise mai multe institute în străinătate.
