Președintele Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici, a prezentat, joi, motivele pentru care conducerea institutului își dă demisia în semn de protest, fiind la final aplaudat de personalități precum Cristi Puiu și Mircea Cărtărescu, prezente la această ultimă conferință a sa ca șef al ICR.
La conferința care a avut loc joi, la sediul Institutului Cultural Român, au participat, alături de Horia-Roman Patapievici, cei doi vicepreședinți ai ICR, Mircea Mihăieș și Tania Radu.
De asemenea, la eveniment au fost prezenți, printre alții, regizorul Cristi Puiu și scriitorul Mircea Cărtărescu, tinerele autoare Anamaria Sandu și Elena Vlădăreanu, precum și directorul Institutului Francez din București, Didier Dutour.
Patapievici anunțase, la sfârșitul lunii iunie, la Digi 24, că întreaga conducere ICR își va da demisia dacă Curtea Constituțională va decide că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea președintelui sub cea a Senatului, este constituțională.
Sesizată de Avocatul Poporului, privind caracterul de urgență al actului normativ, Curtea Constituțională s-a pronunțat marți, stabilind că OUG nr. 27 este constituțională.
Patapievici a declarat marți, agenției MEDIAFAX, după pronunțarea Curții, că el și întreaga conducere ICR își mențin decizia de a-și da demisia.
În conferința de joi, Patapievici a menționat că a existat „o încălcare de procedură” în contestarea caracterului de urgență al OUG nr. 27/ 2012, și anume faptul că Avocatul Poporului nu a fost prezent în persoană și nici nu a delegat pe cineva pentru a susține contestația la Curtea Constituțională.
Pe 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat Curtea Constituțională în cazul OUG nr. 27/2012, a fost revocat din funcția de Avocat al Poporului, aceasta fiind preluată interimar de Valer Dorneanu.
După cum a mai declarat anterior, Patapievici a explicat, joi, că ceea ce se va întâmpla cu ICR prin efectele OUG nr. 27/ 2012 nu este doar trecerea în subordinea Senatului, ci schimbarea misiunii, accentul punându-se, cum se specifică în preambulul ordonanței, pe identitatea națională.
Aceasta reiese, a precizat Patapievici, și din răspunsul dat de ministrul Culturii, Puiu Hașotti, președintelui Societății Academice din România, Alina Mungiu-Pippidi, în urma petiției înaintate de Alianța pentru o Românie Curată pentru revocarea OUG nr. 27/ 2012.
Ministrul Hașotti spune în răspunsul scris, prezentat în conferință, că premisa actului normativ, așa cum rezultă și din preambul, a fost „necesitatea consolidării și amplificării, sub diferite forme, a relațiilor culturale cu comunitățile românești de peste hotare, în scopul păstrării și perpetuării identității naționale, deziderat de o importanță deosebită în contextul fenomenului de globalizare, inclusiv culturală”. „Atingerea acestui scop impune exercitarea controlului parlamentar” asupra funcționării ICR, se mai spune în răspuns, precizându-se că aceasta s-ar face „prin intermediul Senatului României, în calitate de cameră decizională pentru adoptarea proiectelor de legi și propunerilor legislative în domeniul politicii externe”.
Ministrul Culturii adaugă că în Senat funcționează comisii permanente pe acest domeniu, precum Comisia pentru politică externă, Comisia pentru afaceri europene și Comisia românilor de pretutindeni.
„În mod interesant, lipsește cea pentru cultură”, a remarcat Patapievici, joi, când a prezentat textul lui Hașotti.
Patapievici s-a referit și la declarația fostului ministru al Culturii Mircea Diaconu, conform căruia ICR trebuia „să cânte în același cor” cu celelalte instituții.
„Ceea ce vor ei este să ne spună că nu trebuie să existe o instituție a statului român care să ofere o voce independentă artiștilor, operatorilor culturali români”, a declarat Patapievici.
Totodată, ICR se va transforma într-o instituție de propagandă a culturii naționale, dintr-un mediator care a pus în legătură artiști și operatori culturali din România cu cei din străinătate și o instituție care a promovat cultura națională în cooperare cu instituții de cultură străine, asigurând astfel succesul acțiunilor sale pe piața culturală externă.
„Deviza noastră a fost: «Niciodată singuri, mereu împreună»”, a subliniat Patapievici, amintind că jumătate din evenimentele organizate de ICR au ajuns să fie făcute alături de un partener străin, care cofinanțează, iar unul din cinci evenimente ale ICR sunt organizate gratuit, partenerii străini punând la dispoziția institutului ceea ce este necesar.
„Nu facem propagandă culturii române. Propaganda se face pentru o ideologie, pentru un stat”, a spus Patapievici.
„Cea mai proastă formă de patriotism este naționalismul”, a mai spus el, referitor la efectele pe care le atribuie OUG nr. 27 – transformarea ICR într-un instrument de propagandă culturală, pentru întărirea identității naționale.
„Locul în care ne-am lăsat șapte ani și jumătate din viață, această construcție instituțională vie este distrusă”, a spus Patapievici.
El a mai declarat că actuala conducere a institutului, formată din el, Tania Radu și Mircea Mihăieș, înțelege să își depună demisia de protest „față de lovitura dată artiștilor români”.
Patapievici a mai spus că, deși artiștii și operatorii culturali români au criticat decizia Guvernului, deși s-au primit sute de proteste și din partea unor asociații de cultură din străinătate, Guvernul și parlamentarii care au susținut ordonanța de urgență au mers mai departe și chiar au trecut la calomnierea ICR, despre care s-a spus că ar fi o agenție care pregătește agenți de propagandă pentru „regimul Băsescu”.
De asemenea, s-a spus despre ICR că ar cheltui fără discernământ banul public și ar fi lipsit de transparență, în condițiile prezentării tuturor cheltuielilor institutului, dintre care trei sferturi sunt pe proiecte și numai un sfert pentru administrare, în rapoartele sale de activitate anuale.
Referitor la acest aspect, Patapievici a mai spus că a „interzis cheltuielile personale”, astfel că ceea ce va moșteni succesorul său nu va fi o limuzină, ca la alte instituții de stat, ci aceeași mașină pe care el a moștenit-o de la Augustin Buzura, fostul președinte ICR.
El a mai precizat că nici el, nici ceilalți din conducerea ICR nu au călătorit niciodată la clasa business, deși este un drept legal al tuturor secretarilor de stat (președintele ICR are rang de secretar de stat, n.r.). „Vă rog să vă uitați la toți secretarii de stat dacă a refuzat cineva (acest privilegiu n.r.). Noi am făcut-o”, a spus Patapievici.
„Este un gest de responsabilitate, iar pentru noi trei a fost o declarație de onoare asupra felului în care am înțeles să conducem această instituție”, a mai declarat Patapievici.
Demisia a fost amânată, după decizia Curții Constituționale, pentru ca actuala conducere să poată discuta cu ministrul de Finanțe Florin Georgescu, privind rectificarea bugetară anunțată de minister în sensul reducerii cu peste o treime a bugetului ICR.
Ministerul Finanțelor anunțase ICR, pe 18 iulie, că urmează să i se reducă bugetul aprobat pentru 2012, de 43 de milioane de lei, cu 14,5 milioane de lei, și că institutul trebuie să se încadreze în restul sumei – 28,5 milioane de lei până la sfârșitul anului -, în condițiile în care fuseseră deja angajați în proiecte 29 de milioane de lei.
În urma discuției pe care au avut-o, miercuri, Patapievici și Mircea Mihăieș cu Florin Georgescu, ministrul a promis că va susține la Guvern ca reducerea să se facă la mai puțin de jumătate, astfel că ICR ar mai avea 8 milioane de lei până la sfârșitul anului pentru a-și onora angajamentele, iar partenerii străini să nu spună „Cine sunt românii? Ăștia care promit și nu fac”, a mai declarat Patapievici.
În finalul conferinței, Patapievici le-a mulțumit artiștilor și oamenilor de cultură cu care a lucrat ICR, colegilor din institutele culturale române și străine și tuturor colaboratorilor, conducerea de la București fiind îndelung aplaudată de cei prezenți la eveniment.
„Vedeți, a meritat să facem ce-am făcut”, a mai spus Patapievici.
În conferința de joi au fost prezentate și o serie dintre realizările ICR în perioada 2005 – 2011, în mandatul actualei conduceri. Însumate, acestea înseamnă peste 4.500 de evenimente organizate de institutele culturale române din străinătate, peste 500 de evenimente în România, peste 330 de titluri din literatura română traduse în străinătate, peste 350 de beneficiari ai burselor și rezidențelor ICR, 111 proiecte culturale finanțate prin Programul Cantemir, peste 500 de cursanți de limba română la cursurile organizate de institut.
