Pastorala Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel



Pastorala Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel
Pastorala Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel

Cu prilejul sărbătorii Nașterii Domnului Iisus Hristos, Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresează tuturor credincioșilor un cuvânt de învățătură și urări tradiționale, îndemnând totodată la rugăciune de mulțumire către Dumnezeu și de iertare pentru noi și semenii noștri români de pretutindeni.
(Din rațiuni de spațiu, vom reda doar fragmente din pastorala Părintelui Patriarh).
„Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a zis prin proorocul care zice «Iată, Fecioara va avea în pântece și va naște fiu și vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuiește Cu noi este Dumnezeu»”
(Matei 1, 22-23, cf. Isaia 7, 14)
Preacuvioși și Preacucernici Părinți,
Iubiți frați și surori în Domnul,
Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos ne arată iubirea milostivă și nemărginită a lui Dumnezeu pentru oameni. Hristos este Dumnezeu-Omul prezent în mijlocul oamenilor, pentru ca oamenii să poată fi părtași la viața și iubirea veșnică a Preasfintei Treimi.
Începând cu ziua de 20 decembrie, când serbăm Înainteprăznuirea Nașterii Domnului, și până la 31 decembrie, ziua Odovaniei acestei sărbători, cântările liturgice ale Bisericii Ortodoxe ne îndeamnă să ne minunăm cu mintea și să ne bucurăm cu inima de taina iubirii lui Dumnezeu pentru noi, oamenii, arătată în Nașterea lui Hristos din Sfânta Fecioară Maria.
Cel ce Se naște ca om din Fecioară este Unul din Sfânta Treime: „Betleeme, gătește-te spre întâmpinarea Fecioarei Maria și a Maicii lui Dumnezeu. Că iată vine la tine purtând Prunc pe Hristos, Cel pururea împreună cu Tatăl Cel fără început și cu Duhul, pe Care în peșteră Îl va naște și după naștere iarăși se va arăta fecioară”. (Idem, „Utrenia” din 23 decembrie, Sedealna, p. 368)
Pentru a binevesti în același timp smerenia și slava lui Hristos, Biserica vede deodată în El pe robul și pe Stăpânul, pe omul pământean și pe Împăratul cerurilor: „Astăzi Se naște din Fecioara Cel ce are (ține) în mână toată făptura. Cu scutece ca un prunc este înfășat, Cel ce din fire este nepipăit (inaccesibil). În iesle este culcat Dumnezeu, Cel ce a întărit cerurile de demult, întru început. La sân cu lapte este hrănit, Cel ce a plouat în pustiu mană poporului. Pe magi cheamă Mirele Bisericii. Darurile acestora le primește Fiul Fecioarei. Închinămu-ne Nașterii Tale, Hristoase! Învrednicește-ne să vedem și dumnezeiască Arătarea Ta (Botezul)!”. (Idem, „Rânduiala Ceasurilor împărătești” din 24 decembrie, „Ceasul al IX-lea”, Slavă… glasul 6, p. 420)
În însăși ziua sărbătorii Nașterii Domnului se arată mai lămurit că rostul Întrupării Fiului lui Dumnezeu este înnoirea omului întru viață veșnică: „Văzând Ziditorul pe omul pe care l-a zidit cu mâinile pierind, plecând cerurile, S-a pogorât și pe acesta, întrupându-Se din dumnezeiasca Fecioară, îl zidește cu totul din nou, cu adevărat, că S-a preaslăvit!” (Idem, „Utrenia” din 25 decembrie, „Canonul I”, Cântarea 1, p. 437)
Prin Întruparea Sa de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria și, mai ales, prin Nașterea Sa ca om în Betleem, Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, intră în umanitate și rămâne pentru veșnicie tainic prezent în mijlocul ei. Cel ce S-a născut ca om în Betleem, a copilărit în Nazaret, S-a răstignit și îngropat la Ierusalim, a înviat din morți și S-a înălțat întru slavă la ceruri nu încetează de a fi prezent împreună cu oamenii, care cred în El și-L iubesc pe El (cf. Matei 28, 20). El este permanent prezent în Biserică prin Sfintele Taine, dar mai ales prin săvârșirea Sfintei Liturghii, în timpul căreia credincioșii ascultă Evanghelia Sa și primesc Trupul și Sângele Său, ca arvună a vieții și bucuriei veșnice din Împărăția cerească a Preasfintei Treimi.
Taina coborârii și apropierii Fiului lui Dumnezeu de noi, oamenii, ne cheamă să ne ridicăm și să ne apropiem și noi de El, să-L întâmpinăm în viața noastră. (…) Așadar, prin dreaptă credință și prin fapte bune să întâmpinăm pe Hristos în sufletul și în casele noastre și să ne bucurăm de lumina sărbătorii.
Hristos vine și astăzi la noi în multe forme, ca un călător sau ca un pelerin necunoscut, prin chipurile smerite ale oamenilor săraci, ale copiilor și bătrânilor abandonați, ale bolnavilor singuri și întristați, ale celor flămânzi și fără de adăpost.
De aceea, mai ales acum, când în jurul nostru sunt multă suferință și sărăcie, singurătate și neajutorare, să le aducem acestora, prin cuvânt și faptă, ajutor și bucurie, încurajare și speranță, așa cum ne învață Sfânta Evanghelie și Sfânta Biserică.
Să ne rugăm mereu Maicii Pruncului Iisus, Fecioarei Maria, să ocrotească țara și poporul nostru și să lumineze cu rugăciunile ei pe toți copiii și părinții, toate familiile care au nevoie de ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu.
Să ne rugăm, de asemenea, Maicii Domnului să ajute Biserica noastră în lucrarea ei cultural-misionară și social-filantropică pentru copii și bătrâni, pentru bolnavi și săraci, pentru oamenii fără nici un sprijin, pentru „cei pe care nu-i iubește nimeni”, cum se spune în rugăciunea finală a Acatistului Buneivestiri.
Căminele de bătrâni și de copii, unitățile medicale, cantinele pentru săraci și multe programe de caritate ale Bisericii noastre au în continuare nevoie de sprijin, pentru ca aceia care au inițiat și realizează programe filantropice să nu se descurajeze, să nu înceteze lucrarea lor, necesară altora.
Mulțumim celor care ne-au ajutat adesea și îi binecuvântăm, rugându-ne lui Dumnezeu-Milostivul să le dăruiască darurile milostivirii Sale celei bogate.
Iubiți credincioși și credincioase,
Familia a fost binecuvântată în Rai (cf. Facere 1, 28), sfințită prin Nașterea Pruncului Iisus din Fecioara Maria și prețuită prin prezența lui Hristos la nunta din Cana Galileii, unde a săvârșit minunea prefacerii apei în vin. Prin urmare, familia trebuie să fie mereu în centrul atenției Bisericii. Din acest motiv, la propunerea noastră, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2011 să fie numit „Anul omagial al Sfântului Botez și al Sfintei Cununii”.
Botezul copiilor și creșterea lor în credință trebuie să fie o prioritate majoră a părinților, nașilor, preoților și a profesorilor de religie, mai ales astăzi, când mulți copii și tineri sunt dezorientați sau tentați să caute fericirea în droguri nocive pentru suflet și trup. Pe fondul sărăciei și al migrației părinților în străinătate, mulți copii sunt tentați să abandoneze școala și să trăiască o viață dezordonată și fără un ideal concret. De aceea, familia, societatea și Biserica trebuie să coopereze spre a găsi soluții practice pentru problemele concrete care tulbură viața copiilor și tinerilor de astăzi.
Criza stabilității sau a unității familiei se amplifică în contextul creșterii sărăciei, șomajului și a nesiguranței zilei de mâine. Din aceste motive sunt urgent necesare următoarele orien-tări: intensificarea vieții spirituale și a activității pastorale, a solidarității între familii, dezvoltarea de programe sociale de susținere a familiilor sărace, mai ales a celor care au copii mulți. Toate aceste probleme și altele asemănătoare trebuie să fie permanent în centrul atenției Bisericii Ortodoxe Române. (…)
Dreptmăritori creștini,
Un simbol major al comuniunii, cooperării și demnității noastre ortodoxe românești va fi, în anul 2011, construirea Catedralei Mântuirii Neamului, după ce în anul acesta 2010 a fost selectat proiectantul, s-a obținut autorizația de construire a ei, au fost desfășurate ample lucrări de organizare de șantier, au fost procurate o parte din materiale și a fost încheiat contractul de zidire a pereților din jurul fundațiilor noii Catedrale.
(…) Fericiți vor fi, acum și în eternitate, cei care se vor număra printre ctitorii Catedralei Mântuirii Neamului! Ei vor fi pomeniți de Biserică în rugăciunile sale pe care le înalță zilnic pentru „fericiții și pururea pomeniții ctitori”. Așa să ne ajute Dumnezeu!
Ca și în anii precedenți, la cumpăna dintre ani, adică în noaptea de 31 decembrie 2010 spre 1 ianuarie 2011, suntem chemați să ne rugăm lui Dumnezeu pentru sănătate și mântuire, pentru toți românii din țară și din diasporă. Să-I cerem lui Dumnezeu să ne ajute ca să trecem cu realism și speranță prin actuala criză materială și morală, încât în anul viitor să fim mai tari în credință și înțelepciune, mai prosperi economic și mult mai bogați în fapte bune decât în anul 2010.
Cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Nașterii Domnului, Anului Nou 2011 și Botezului Domnului, Vă adresăm tuturor doriri de sănătate și mântuire, pace și bucurie, fericire și mult ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună, dimpreună cu salutarea tradițională: „La mulți ani!”. „Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți!” (2 Corinteni 13, 13).
Al vostru către Hristos-Domnul rugător, cu părintești binecuvântări,
† DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române