Paștile la Rușii lipoveni

Paștile marchează pentru Rușii Lipoveni evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Isus Cristos (considerat Fiul lui Dumnezeu de către creștini), ce a fost în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștilor marchează începutul anului ecleziastic creștin (există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștile) și este o sărbătoare religioasă variabilă – care nu începe la o dată fixă – însă care începe obligatoriu într-o duminică: Ziua Domnului. Paștile sunt întotdeauna la o săptămână după Florii. Data Paștilor se stabilește în funcție de echinocțiul de primăvară. Paștile creștin durează 3 zile (cel evreiesc durează 8 zile și amintește ieșirea Evreilor din Egipt). Paștile sunt în ortodoxie „sărbătoarea sărbătorilor” și încheie Postul de 40 zile (cel mai lung și mai aspru din cele 4 Posturi de durată ale ortodoxiei – celelalte 3 fiind Postul Nașterii Domnului, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel și Postul Adormirii Maicii Domnului). După scoaterea în Vinerea Mare din altarul bisericii a epitafului (broderie liturgică cu scena plângerii lui Isus Cristos de către cei apropiați), până duminica dimineața – de ziua Învierii – nu se trag clopotele, ci se bate toaca; dar nu moartea, ci Învierea Domnului este baza credinței ortodocșilor. Sfânta Lumină se aprinde numai la ortodocși, an de an, în Sâmbăta Mare, la ora 13 (la mormântul ce a fost al lui Isus Cristos). Crucea – singurul obiect creștin care nu se sfințește, ea fiind așa din totdeauna – ca semn de deosebire a creștinilor față de cei de altă religie, amintește de răstignirea lui Isus Cristos, fiind cea mai puternică armă de apărare a creștinului; rostirea cuvintelor însoțitoare – „În numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, Amin” e și rugăciunea cea mai scurtă / pentru împlinirea nevoilor.
Ouă vopsite și cozonac
Curățenia de Paști coincide cu instalarea anotimpului reînvierii naturii, evidențiind nevoia credincioșilor de a pune totul în ordine în case / de a se elibera de lucrurile inutile, așteptând primăvara ca un semn de purificare, reprezentând o formă de revizuire a vieții – în urma solicitării din timpul Postului. Oul, cu coaja ce ascunde albușul și gălbenușul – simbolizând sursa primordială a vieții – se consideră că reprezintă pe Creatorul lumii: care produce tot și conține totul în sine; întrebuințarea ouălor vopsite a fost din totdeauna semnul după care se recunoșteau creștinii.
Paștile se sărbătoresc în familiile Rușilor Lipoveni cu ouă vopsite și cozonac, ce se sfințesc în dimineața Învierii, după liturghie. Mielul nu face parte din tradiția Ruților Lipoveni. În toată perioada Paștilor există la Rușii Lipoveni obiceiul de a se pupa de 3 ori când se întâlnesc, pronunțând „Cristos a înviat!” („Hristos voskrese!”) și respectiv „Adevărat a înviat!” („Voistinu voskrese!”).
(www.calendarintercultural.ro)