În acest an, Paștele catolic va fi sărbătorit pe 23 martie, iar Paștele ortodox pe 27 aprilie.
Cele două biserici creștine folosesc două calendare diferite, începând din anul 1582 când biserica apuseană catolică a trecut la calendarul Gregorian, pe când răsăritenii ortodocși au rămas la calendarul Iulian. Calculele celor două momente celeste sunt și ele diferite, apusenii bazați pe luna plină ecleziastică, pe când răsăritenii observă luna plină astronomică, la fel cum privesc și data reală a echinoxului, în timp ce catolicii se bazează pe o dată fixă calculată din vreme pentru echinox.
Ortodocșii, urmează luna plină pascală, care este la o dată calculată pe baza observațiilor astronomice. O primă încercare de uniformizare a datei serbării Paștelui în toată lumea creștină a avut loc în anul 325, la inițiativa împăratului Constantin cel Mare. Atunci primul Sinod ecumenic desfășurat la Niceea a adoptat practica bazată pe calculul datei Paștelui care se reducea la următoarele norme: Paștele se va serba întotdeauna în prima duminică cu lună plină de după echinocțiul de primăvara; când prima lună plină de după echinocțiul de primăvară cade duminica, Paștele va fi serbat în duminica următoare.
De-a lungul timpului au existat și alte încercări de a „sincroniza” Paștele. Una din cele mai semnificative a fost Consiliul Bisericilor de la Aleppo (Siria) din 1997, unde s-a convenit ca echinoxul să fie recunoscut în funcție de observațiile astronomice luând în considerație meridianul de la Ierusalim, unde de fapt a avut loc Învierea. Dar până acum nu s-a dat curs acestei înțelegeri.