Pasionații de căutări cu detectoare de metale, transformați în braconieri arheologici de Ministerul Culturii

Pasionații de căutări cu detectoare de metale, o preocupare care cunoaște mulți adepți în ultima perioadă, în județ fiind aproape o sută de posesori autorizați de astfel de aparate, se pot trezi cu dosare penale chiar dacă sunt bine intenționați și predau, conform legii, un bun pe care îl găsesc întâmplător și care este susceptibil de a fi de patrimoniu. Așa poate fi interpretată o instrucțiune transmisă recent de ministrul Culturii către Muzeul Bucovinei și Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Suceava. În instrucțiune se stipulează că prin descoperire arheologică întâmplătoare se înțelege evidențierea de bunuri de patrimoniu arheologic doar în urma acțiunii factorilor naturali sau a acțiunilor umane pur întâmplătoare (lucrări de construcții, lucrări de forare, lucrări de deminare etc.).
Orice descoperire cu detectorul de metale poate fi catalogată ca braconaj arheologic
Conform aceleiași instrucțiuni, „folosirea oricăror mijloace de detecție pentru evidențierea bunurilor de patrimoniu arheologic fără respectarea cadrului legal de autorizare instituit de Ministerul Culturii, indiferent dacă aceasta este efectuată în zone de patrimoniu cultural reperat sau în alte zone în care nu a fost încă evidențiat patrimoniul arheologic, nu poate fi considerată descoperire arheologică întâmplătoare și constituie braconaj arheologic”. Cu alte cuvinte, oricine dă peste un bun de patrimoniu, oriunde în județ, în afara siturilor arheologice, cu un detector de metale, este pasibil de infracțiune.
Interesant este că această instrucțiune contrazice alte prevederi legale în vigoare, care nu-i pun sub acuzare pe cei care fac descoperiri în afara siturilor. Pe de altă parte, cei care descoperă bunuri arheologice sunt obligați să le predea Direcției de Cultură în termen de 72 de ore, în caz contrar intrând sub incidența penală.
Practic, descoperitorii sunt puși într-o situație ingrată: dacă predau bunurile se pot trezi acuzați de braconaj arheologic, iar dacă nu le predau încalcă din start legea.
Cazul fraților Hatnean: au predat bunuri și nu mai știu nimic de ele
După cum am arătat într-un amplu material publicat în cotidianul nostru de miercuri, 18 mai, doi frați din Pătrăuți, Cristi și Marius Hatnean, ambii posesori de detectoare de metale autorizați, au depus, în ultimii doi ani, numeroase bunuri arheologice descoperite în județ. Este vorba de monede moldovenești medievale, arme de luptă, monede romane sau, mai nou, brățări din argint dacice.
Deși Legea 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural național,prevede că în termen de 18 luni bunurile predate trebuie evaluate de experți, iar dacă sunt de patrimoniu cei care fac descoperirea primesc o bonificație de 30% din valoarea bunului, frații Hatnean nu au primit încă nici măcar o informare privind descoperirile lor. Cu alte cuvinte, legea a fost deja încălcată, însă nu de descoperitori.
Această ultimă înștiințare venită de la Ministerul Culturii poate fi interpretată și ca o încercare de a limita predarea de bunuri de patrimoniu descoperite cu detectoare de metale, în condițiile în care până acum s-au acordat foarte puține bonificații.
Practic, descoperirea de bunuri de patrimoniu de către cei care dețin legal detectoare de metale nu este încurajată deloc, din contră, se pare că nu se dorește ca aceștia să mai predea astfel de bunuri.
Frații Hatnean spun că pot dovedi ușor că nu caută bunuri arheologice. Ei fac cercetări cu detectoarele de metale cu precădere în zonele unde s-au dat lupte în războaiele mondiale, căutând urme ale vieții soldaților din tranșee.