Pasca, cea mai importantă coptură rituală de Paști

Pasca se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă. Cel mai adesea, pasca are o formă rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se așează aluatul împletit din două sau trei sucituri, având la mijloc o cruce, și se lasă totul la crescut. În momentul în care se pune în cuptor, femeile de la țară fac semnul crucii cu lopata pe pereții cuptorului, spunând: “Cruce-n casă,/ Cruce-n piatră,/ Dumnezeu cu noi la masă,/ Maica Precistă pe fereastră”.
Pasca și cozonacii se pot prepara în Joia Mare sau în Sâmbăta Mare, fiind duse apoi la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfințite. Adevărata pască este o pâine care se taie în bucățele mici, se pune în pachețele și se duce la biserică pentru a fi sfințită. La sfârșitul slujbei de Înviere, preotul împarte tuturor bucățile de pască stropită cu aghiazmă, care sunt duse acasă și păstrate pentru a-i face pe credincioși părtașii binecuvântării lui Dumnezeu, având puterea de a alunga bolile și necazurile, întrucât semnifică sacrificiul lui Iisus Hristos.
Legenda pascăi
Legenda pascăi spune că, în timp ce predica împreună cu apostolii, Iisus a fost găzduit de un om foarte primitor care le-a pus în traistă, la plecare, pâine pentru drum, fără știrea lor. Întrebându-l pe Hristos când va fi Paștile, Mântuitorul le-a spus că atunci când vor găsi pâine în traistă. Căutând apostolii au găsit în traistă ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pască.
Altădată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau și nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special și se aruncau în Sâmbăta Paștilor pe o apă curgătoare, crezându-se că, astfel, găinile și puii aveau să fie păziți de uliu peste vară. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de știre Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creștinilor.
(www.ziarulfaclia.ro)