Pașapoartele, de la acte colective la documente cu amprentă digitală

Pașapoartele au suferit transformări esențiale din momentul introducerii în circulație, acum 97 de ani. Dacă la începuturi, pe un pașaport puteau călători mai multe persoane, tendința actuală este de a aduce cât mai multe elemente de securitate într-un astfel de document, amprenta digitală urmând să fie folosită pentru fiecare persoană care dorește să obțină pașaport. Prima lege privind pașapoartele a fost promulgată pe 19 martie 1912, prin Înalt Decret Regal. La acea vreme, pașapoartele erau un fel de bilete de trecere a frontierei, obligatorii pentru autorități și pentru cetățeni. De-a lungul timpului au fost introduse pașapoartele diplomatice (în anul 1920), pașapoartele colective și pașapoartele de serviciu (în anul 1941). Prin legiferarea celor trei tipuri de pașaport, s-a reușit alinierea documentelor de călătorie românești la standardele documentelor de călătorie din alte țări, respectiv recunoașterea lor internațională.
După 1990, românii, și implicit sucevenii, au obținut drepturi de circulație mai largi, dar unii dintre ei au abuzat, încălcând reglementările legale din țările în care au călătorit, în vederea aderării României la Uniunea Europeană, precum și pentru ridicarea obligațiilor obținerii vizei de intrare în statele Uniunii Europene.
„O mai mare libertate de circulație au câștigat-o cetățenii români prin emiterea la 29 noiembrie 2006 a unei ordonanțe de urgență a Guvernului, prin care s-a hotărât ca, începând cu data de 1 ianuarie 2007, cartea de identitate valabilă să constituie document de călătorie pe baza căruia cetățenii români să poată călători liber în statele membre ale Uniunii Europene, dată la care țara noastră a aderat și a devenit membră”, a explicat comisarul șef Dan Hoffman, șeful Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple Suceava.
Pașapoartele biometrice urmează a fi implementate și în Suceava
După aproape 100 de ani de la apariția primelor documente asimilate pașapoartelor, România, ca stat membru UE, a început să emită pașapoarte electronice.
„Elementul de noutate al pașaportului biometric este introducerea mediului electronic de stocare (cipul) care include datele personale existente în fila informatizată: nume, prenume, data nașterii, codul numeric personal, termenul de valabilitate a documentului, organul emitent, cetățenia, precum și imaginea facială și impresiunile digitale a două degete pereche de la ambele mâini, cu excepția minorilor cu vârsta sub 6 ani și a persoanelor pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă. Față de pașapoartele actuale, care conțin 32 elemente de siguranță, pașaportul electronic conține 50 elemente de siguranță, ceea ce arată că este un document bine realizat și practic imposibil de falsificat”, a detaliat comisarul șef Dan Hoffman.
Valabilitatea pașaportului electronic este de 5 ani, iar pentru minori cu vârsta sub 6 ani, valabilitatea acestuia este de 3 ani. Termenul de eliberare este de 20 zile lucrătoare, iar taxa pentru pașaport se ridică la 266 de lei.
Aceste pașapoarte vor deveni obligatorii în perioada următoare, iar persoanele care trebuie să călătorească urgent în străinătate și nu pot aștepta termenul de eliberare a unui pașaport simplu electronic, vor putea depune concomitent și o cerere pentru eliberarea unui pașaport simplu temporar, a cărui valabilitate este de cel mult 6 luni, iar termenul de eliberare va fi de cel mult 3 zile lucrătoare, cu achitarea taxei suplimentare de 100 lei.
„Eliberarea pașaportului simplu temporar este condiționată de depunerea unei cereri pentru eliberarea pașaportului simplu electronic. Cetățenii care sunt titulari ai unui pașaport simplu temporar au obligația să-l predea în momentul eliberării pașaportului electronic”, a completat șeful Serviciului Pașapoarte Suceava.