Un pasager poate solicita operatorului de transport aerian o compensație pentru pierderea obiectelor sale atunci când acestea se găsesc într-un bagaj înregistrat pe numele unui alt pasager al aceluiași zbor, având însă obligația să prezinte dovada acestei împrejurări, a stabilit CJUE.
Convenția de la Montréal prevede că operatorul de transport aerian trebuie să plătească unui pasager o compensație plafonată la 1.000 de drepturi speciale de tragere (DST) (1.100 de euro), în cazul pierderii bagajelor acestuia survenită cu ocazia zborului sau în timp ce operatorul de transport avea în grijă bagajele respective.
Transportatorul trebuie să elibereze pasagerului o etichetă de identificare pentru fiecare articol de bagaj înregistrat.
Espada Sánchez, Oviedo Gonzáles și cei doi copii minori ai acestora s-au îmbarcat, la 1 august 2008, pe un zbor al companiei Iberia între Barcelona și Paris, bagajele familiei fiind repartizate în două valize. Întrucât acestea au fost pierdute în timpul zborului și nu au mai fost recuperate, cei patru pasageri solicită de la compania aeriană daune interese în cuantum de 4.400 de euro, care corespund cu 4.000 DST (adică 1.000 DST pentru fiecare pasager).
Instanța spaniolă, sesizată cu acest litigiu, a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să stabilească dacă operatorul de transport aerian este obligat să despăgubească doar pasagerul care a obținut eticheta de identificare a bagajului sau și pe cel care solicită compensația pentru pierderea unui bagaj înregistrat pe numele unui alt pasager.
În hotărârea de joi, CJUE afirmă că un pasager poate solicita operatorului de transport aerian o compensație pentru pierderea obiectelor sale care se găseau într-un bagaj înregistrat pe numele unui alt pasager.
„Trebuie despăgubit nu doar pasagerul care și-a înregistrat individual propriul bagaj, trebuie să fie despăgubit și cel ale cărui obiecte se găseau în bagajul înregistrat de un alt pasager care a luat același zbor. Revine pasagerilor în cauză, sub controlul instanței naționale, obligația de a dovedi că bagajul înregistrat pe numele unui alt pasager conținea efectiv obiectele unui alt pasager care a luat același zbor. În această privință, instanța națională poate să țină cont de faptul că acești pasageri sunt membrii aceleiași familii, și-au cumpărat biletele împreună ori s-au înregistrat în același moment”, se arată în hotărârea CJUE.
Curtea adaugă că această interpretare nu poate fi pusă în discuție de faptul că operatorii de transport aerian sunt obligați să elibereze pasagerilor o etichetă de identificare pentru fiecare articol de bagaj înregistrat.
Astfel, Convenția de la Montréal se limitează să impună operatorului de transport aerian o obligație de identificare și nu permite să se deducă faptul că dreptul la compensație în cazul pierderii bagajelor s-ar aplica doar pasagerului care a înregistrat unul sau mai multe bagaje. Această concluzie este confirmată de obiectivele avute în vedere de Convenția de la Montréal, care urmărește să asigure protecția intereselor consumatorilor în materie de transport aerian internațional și să le ofere o compensație echitabilă bazată pe principiul reparației, potrivit unui comunicat de joi.
