Scandalul creat în jurul firmei grecești de construcții Aktor ne-a făcut să ne reamintim, dacă mai era nevoie, câtă parșivenie zace în neamul nostru românesc. Grecii de la Aktor au fost amendați pentru că au folosit muncitori pe care nu i-au angajat cu forme legale (muncă la negru) și, mai grav, sunt cercetați penal pentru că ar fi folosit la diverse munci 6 minori sub 15 ani. Din punct de vedere legal, totu-i bine și frumos. Instituțiile statului și-au făcut datoria și au reacționat prompt, chiar dacă au făcut-o după apariția în presă a unor materiale legate de acest subiect. Dar ia să vedem cum au apărut în presă aceste materiale. Păi, mai mulți minori au fost angajați, sau mai degrabă tocmiți, de greci să presteze anumite munci. Li s-a promis o anumită sumă pe zi, ceva în jur de 300.000 de lei. Treaba copiilor era să facă curățenie, să șteargă gresia, faianța, geamurile și ce mai era de șters în sediul Centrului Economic Bucovina. Au făcut treabă, cum s-au priceput, și și-au primit banii. Numai că, beneficiarul lucrării nu a fost mulțumit de modul cum arată curățenia în sediu. Prin urmare, reprezentantul Aktor i-a chemat din nou pe copii la treabă, numai că nu a mai vorbit nimic de sumă. Copiii se gândeau tot la 300.000 de lei pe zi, în timp ce grecul a vrut să-i plătească cu o sumă ceva mai mică. Când să se facă plata, părinții copiilor s-au revoltat și s-au luat la ceartă cu reprezentantul patronatului.
În biroul acestuia din urmă a avut loc o altercație, între un inginer român și tatăl unuia dintre copii. Inginerul l-a lovit pe părinte, provocându-i o fractură de piramidă nazală, care a determinat internarea în spital. Totul s-a petrecut în fața copiilor.
Și așa a ajuns subiectul în presă, părinții nemulțumiți de tratamentul la care au fost supuși începând să reclame în stânga și-n dreapta. E dreptul lor și foarte bine că au procedat așa. Foarte bine că nu au insistat la grec, pentru a cădea la pace în schimbul unor sume de bani. Mârlănia și ignoranța față de lege trebuie plătite, indiferent cine e în spatele lor. Că e grec sau chinez, alb sau negru, muncitor sau inginer, sărac sau bogat. Mi se pare umilitor și de o mârlănie fără seamăn să altoiești pe cineva în fața copiilor lui. Indiferent de motiv și de împrejurări.
Dar, ca întotdeauna, trebuie să existe și un „dar”. Cât timp copiii au lucrat și au primit 300.000 de lei pe zi, părinții nu au spus nimic. Când grecul a vrut să le dea mai puțin (pentru a face din nou treaba pentru care fuseseră plătiți), părinții au sărit ca arși: „Ne exploatează copiii”, „Micuții noștri lucrează fără forme legale” etc. Dar oare, când primeau 300.000 de lei pe zi (mai mult decât un profesor, spre exemplu), copiii nu lucrau cumva fără forme legale? Copiii nu erau cumva exploatați? Și cine i-a trimis pe copii pe șantier? Nu cumva chiar părinții lor? Dacă grecul i-ar fi plătit și a doua oară tot cu 300.000 de lei pe zi, cu siguranță că nu mai auzeam noi nimic astăzi despre exploatarea copiilor la Aktor. De aia spun: parșivenia asta o avem în gena noastră de români. Suntem frați cu grecul, chiar și la fărădelegi, cât timp ne e bine. Cum nu supără puțin, cum îl dăm în gât. Dar, cu condiția ca noi să rămânem curați, să nu ne acuze nimeni că ne-am trimis copiii minori să-i exploateze străinii.




