Credincioșii Parohiei „Sfântul Antonie cel Mare”, de lângă Piața Mică, serbează astăzi hramul bisericii. Este singura biserică din municipiul Suceava care serbează în această zi hramul. Hramul Sfântului Antonie cel Mare a fost opțiunea preotului paroh Doru Filip, care ne-a spus ca „a fost o alegere pur personală, fiind impresionat în permanență, încă din tinerețe, de performanțele spirituale ale Sfântului Antonie Egipteanul. Acesta a trăit într-o permanență rugăciune, în asceză profundă, și se spune că și demonii se temeau de el”.
Credincioșii din această parohie au mare încredere în patronul spiritual al acestei biserici, în special tinerii care vin cu nădejdea ca li se vor îndeplini toate dorințele. „Sf. Antonie cel Mare este un exemplu de curățenie, de puritate, de credință, de aceea nu uit niciodată să intru și să mă rog Lui, de câte ori am prilejul să fiu prin apropiere. Vin în mod frecvent la această biserică în sesiune, înainte de fiecare examen și mi-a mers foarte bine”, ne-a spus o credincioasă.
Conceput inițial ca paraclis universitar
Conceput inițial ca paraclis universitar, în prezent lăcașul funcționează ca biserică de parohie, după cum ne-a menționat părintele paroh Doru Filip: „În anul 1995, cu binecuvântarea ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, s-a înălțat biserica cu hramul Sf. Antonie din cartierul sucevean George Enescu, fiind conceput mai întâi ca paraclis universitar, întrucât biserica se afla în apropierea Universității. Ulterior, biserica a funcționat și funcționează ca biserică parohială, aceasta fiind o idee reușită pentru că acolo este un cartier muncitoresc, un cartier unde era lipsă mare de biserici, aici venind foarte multi tineri”, a completat preotul Doru Filip.
Ziua de vineri, consacrată Sfântului Anton de Padova – în Biserica Catolică
Sfântul Antonie cel Mare este mult mai cunoscut și „cinstit” în sudul țării, mai ales în Țara Românească. În Moldova, doar biserica din Suceava purtându-i numele. Preotul Filip ne-a spus ca încă se mai face confuzie între Sf. Antonie cel Mare Egipteanul și Anton de Padova pe care îl sărbătoresc credincioșii catolici. Creștinii catolici spun că milioanele de pelerini care aleargă la mormântul Sfântului Anton, la Bazilica Sf. Anton, din Padova, în fiecare an, și mulțimea de credincioși care participă la Sfânta Liturghie în zi de vineri, zi consacrată devoțiunii antoniene în mod deosebit este dovada cea mai elocventă că acest sfânt este foarte apreciat de toți credincioșii catolici. Anton de Padova a fost proclamat sfânt de Papa Grigore al IX-lea, ce l-a propus, ca exemplu de viață creștină, Bisericii Universale, pe data de 30 mai 1232, după doar 11 luni de la moartea sa. Preotul Doru Filip ne-a mai spus ca Sfântul Antonie cel Mare este ocrotitorul celor necăsătoriți. De aceea tinerii pot veni cu încredere să-și aplece genunchii în fața icoanei Sf. Antonie cel Mare și să-i ceară ajutorul. Crezând în el, Sfântul îi va ajuta și le va da „parte bună”.
Tot în această zi, Biserica „Sfânta Vineri” din Suceava cinstește ziua Sfântului Antonie cel Mare, ca pe al doilea hram al bisericii.
Slujire arhierească, astăzi, la Mănăstirea Piatra Tăieturii din comuna Panaci
ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, va săvârși astăzi Sfânta Liturghie la Mănăstirea Piatra Tăieturii din comuna Panaci.
Mănăstirea ’Piatra Tăieturii’ se află pe vârf de munte, pe raza comunei Panaci, județul Suceava, la o altitudine de 1492 m și la o distanță de 24 km față de orașul Vatra Dornei și 12 km față de Șaru Bucovinei, pe drumul ce duce în Munții Călimani. Inițial, pe locul actualei mănăstiri a fost un schit. Piatra de temelie a fost pusă în anul 1933 de către preotul Iosif Achirilei, ctitorul acestui așezământ, pe locul proprietății familiei sale. Mormântul său se află astăzi în naosul bisericii mari acoperit de o lespede de marmură. Schitul a fost sfințit la 8 septembrie 1933, de către Mitropolitul Bucovinei, Nectarie Cotlarciuc. Prin Decretul 410/1959 schitul a fost desființat, în anul 1962 fiind chiar demolat. Schitul Piatra Tăieturii a fost reînființat la 1 iunie 1990 de Înalt Preasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ca mănăstire de călugări. La 1 iunie 1997 a fost finalizată construirea bisericii cu hramul Nașterea Maicii Domnului.
Lângă mănăstire este o cruce înaltă, ridicată pe borna ce marca odinioară hotarul cu Imperiul Austro-Ungar. Atât troița de la poarta de jos a mănăstirii, cât și peștera pictată de la baza stâncii ’Piatra Tăieturii’ sunt sfințite cu hramul „Sfântul Antonie cel Mare”. În pădurea de la Piatra Tăieturii a trăit în pustie părintele Ilie Cleopa.
(D. M.)