Parlamentul, vinovat pentru nivelul excesiv al taxei de primă înmatriculare

Ministrul Mediului, Sulfina Barbu, inițiatorul taxei de primă înmatriculare, a criticat Parlamentul pentru că a dus valoarea taxei la un nivel „mai mult decât dublu” față de ce se stabilise inițial, susținând că, în esență, impozitul este legal și că, dacă este nevoie, se va schimba modul de calcul.
Nivelul taxei de primă înmatriculare, stabilit inițial la un maxim de circa 3.500 de euro, a ajuns, după ce a trecut prin Parlament, la un cuantum de 7.500 de euro, a declarat, ieri, ministrul Mediului și Gospodăririi Apelor, Sulfina Barbu, subliniind că aceasta este problema la care Comisia Europeană a făcut referire.
„Înțeleg că problema invocată este că, după calculul taxei, mașinile autohtone noi ar fi favorizate în piața auto în fața mașinilor de import din UE. Înseamnă că problema este cuantumul ridicat al taxei și, eventual, diferențele mari la care se ajunge după aplicarea formulei de calcul. Dacă este așa, vom discuta și vom vedea ce este de făcut pentru a regla orice problemă”, a mai declarat ministrul.
Sulfina Barbu a ținut totuși să critice Parlamentul, susținând că principala modificare a cuantumurilor a fost operată de „oamenii opoziției, de social-democratul Tănăsescu” în urma dezbaterilor din Comisia de Buget-Finanțe, pe care acesta o conduce.
„Este clar, cuantumul este prea mare. Excesiv, aș spune. Deja taxa iese din logica pentru care a fost propusă. Am gândit-o inițial ca pe un stimulent pentru oameni în a-și cumpăra mașini cât mai bune. Principiul nostru era simplu: dacă iei o mașină de trei mii de euro, mai plătești vreo două mii taxe, așa că mai bine ia-ți una de cinci mii și mai plătești doar câteva sute. Așa cum arată însă acum, taxa nu mai răspunde logicii inițiale: aceea de a-i încuraja pe oameni să-și ia mașini cât mai noi și, implicit, mai puțin poluante”, a mai explicat Sulfina Barbu.
Ministrul a precizat că singura contribuție a instituției pe care o conduce la introducerea taxei a fost ideea impozitului în sine. „Am propus-o unui grup de lucru din care au mai făcut parte, printre alții, Ministerul Finanțelor Publice și Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile. „Noi am participat doar la început, apoi, problema fiind una de taxare, a rămas în sarcina MFP”, a spus ministrul, care a ținut să sublinieze că oamenii ministrului de Finanțe au negociat „non-stop” cu Comisia Europeană modul de aplicare al taxei, astfel încât aceasta să fie în deplină concordanță cu normele europene.
„Trebuie totuși să ne protejăm într-un fel de pericolul pe care-l reprezintă potențiala intrare în țară a mașinilor vechi, atât la adresa mediului cât și la adresa siguranței cetățenilor români în trafic. Din punct de vedere al protecției mediului, taxa este perfect justificată și nu avem de gând să renunțăm la ea. Dacă partenerii noștri europeni spun că este perfectibilă, identificăm problema și o rezolvăm, pentru a alinia și această taxă la cerințele europene. Este foarte importantă pentru protecția mediului”, a declarat Sulfina Barbu, aminitind că statul a investit „enorm” în modernizarea parcului auto național.
– Anchetă europeană
Executivul european a decis, marți, să înceapă o anchetă și ar putea deschide în luna martie procedura de infringement împotriva României, pe care o acuză de încălcarea articolului 90 din Tratatul de aderare la UE prin introducerea taxei de primă înmatriculare. Linda Vatenaite, jurist în cadrul Direcției de control pentru aplicarea legislației europene din cadrul Comisiei Europene, a declarat că procedura nu va fi declanșată dacă legislația românească va fi modificată.
Articolul 90 interzice statelor membre să introducă taxe prin care să discrimeze, direct sau indirect, produse din alte țări membre, în competiția de pe piață cu produsele similare autohtone.
„Trebuie să mărturisesc că am extins intenționat taxa de înmatriculare și în cazul cumpărării de mașini noi tocmai pentru ca această taxă să nu fie discriminatorie în sensul descris de articolul invocat de colegii noștri europeni. Dacă însă aceștia apreciază că taxa este încă discriminatorie, prin nivelul final prea ridicat al cuantumurilor plătite, acest lucru va fi, cel mai probabil, rezolvat”, a mai spus Sulfina Barbu.
Sulfina Barbu a mai arătat că, după consultările de joi cu ministrul Finanțelor Sebastian Vlădescu, va fi luată o decizie privind modul în care taxa va fi aliniată la cerințele europene.
Comisarul european pentru taxe și vămi, Kovacs Laszlo, a apreciat că taxa de primă înmatriculare instituită de România este neconformă cu normele Uniunii Europene, devenind discriminatorie prin însăși formula de calcul în funcție de anumiți parametri, deși este în sine legală.
Kovacs Laszlo a declarat, pentru un cotidian de limbă maghiară, că modul de funcționare al taxei și nu existența în sine a ei este problema Uniunii Europene, o taxă similară existând în 16 state membre ale UE. Concret, potrivit sursei citate, formula aplicată de autoritățile române în calcularea taxei dezavantajează, prin suma de plată, autoturismele second-hand provenind din Uniunea Europeană, creând o poziție de piață net favorabilă mașinilor autohtone.
– Precedent: Ungaria, acuzată și amendată
„Ungaria a fost pusă sub acuzare și amendată pentru că, în cazul a două mașini identice – Mercedes de 2400 de centimetri cubi – însă unul vechi, folosit în Uniunea Europeană, iar celălalt nou, cumpărat din Ungaria, taxa de înmatriculare era aceeași. În cazul taxei de înmatriculare din Ungaria trebuia introdus sistemul de devalorizare, pentru ca astfel modul de calcul și taxa în sine să devină conforme cu normele UE”, a declarat Kovacs.
Comparând situațiile din cele două țări, Kovacs a arătat că formula românească de calcul este discriminatorie chiar într-o mai mare măsură decât cea maghiară, deși autoritățile de la București au luat în considerare și fenomenul de îmbătrânire a mașinii.
Potrivit cotidianului citat, taxa românească pentru o mașină având tehnologia Euro 3, veche de cinci ani, cu o cilindree de 1.500, este de 1068 de euro, în vreme ce o mașină cu caracteristici similare, de proveniență autohtonă însă nouă, o Dacia Logan, este supusă unei taxe de doar 172 de euro.
„Dacă în cazul Ungariei CE a avut obiecții și față de nivelul taxelor de înregistrare care, conform logicii europene, ar fi trebuit să fie mică în cazul autovehiculelor folosite, atunci taxa românească este într-o contradicție mai accentuată cu logica europeană, taxa pentru autoturismele second-hand fiind de două ori mai mare”, a mai precizat oficialul CE pentru cotidianul maghiar.