Camera Deputaților a aprobat luni prelungirea cu încă un an a taxării inverse la cereale și a transmis legea la promulgare, deși CE a respins solicitarea României pentru extinderea regimului cu încă un an, autoritățile sperând că va fi aprobată o directivă care să permită excepții fiscale temporare.
Extinderea a fost efectuată prin modificarea unei ordonanțe de completare a Codului Fiscal, deputații stabilind că termenul de aplicare a taxării inverse la cereale va expira la 31 mai 2014, nu la sfârșitul lunii mai a acestui an.
Contactat de MEDIAFAX, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a arătat că oficialii Comisiei Europene (CE) au respins într-adevăr solicitarea României, dar că la reuniunea miniștrilor de Finanțe din statele membre UE (ECOFIN), la care a participat în această săptămână, a fost pregătit terenul pentru ca la următoarea reuniune, programată pentru 20 iunie, să fie introdus un „mecanism de reacție rapidă” pentru combaterea fraudei în materie de TVA, care să permită statelor membre UE, inclusiv României, să extindă taxarea inversă, în cazuri justificate.
El a explicat că, după introducerea acestui mecanism, fiecare stat membru UE va putea folosi metoda taxării inverse în diferite sectoare, fără a abuza.
Prin introducerea taxării inverse la comerțul cu cereale între firme, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanțului comercial, plata taxei fiind deplasată din sarcina furnizorului în cea a beneficiarului. Ministerul Finanțelor estima că taxarea inversă la cereale și plante tehnice va genera venituri bugetare suplimentare de 240 milioane lei în 2011 și 410 milioane lei în 2012.
În luna octombrie a anului trecut, Guvernul a cerut la Bruxelles ca termenul de aplicare a ataxării inverse la cereale să fie prelungit cu încă doi ani, până în 2015, bazat pe faptul, conform unui document prezentat atunci de MEDIAFAX, că Bulgaria și Ungaria au cerut la rândul lor o astfel de derogare, iar un refuz pentru România ar genera discriminări.
Aceasta urma să fie a doua derogare de la sistemul fiscal normal, după ce, în iunie 2011, Guvernul a decis să aplice taxarea inversă la cereale și plante tehnice pentru o perioadă de doi ani. Autoritățile au explicat atunci că această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a evaziunii fiscale, prin eliminarea „firmelor fantomă” care nu plătesc taxa pe valoarea adăugată.
Comisia Europeană a respins însă cererea Guvernului, arătând că procedura nu ar trebui folosită sistematic pentru a compensa „o supraveghere inadecvată” de către autorități, conform unui document prezentat de MEDIAFAX în luna martie.
Comisia a arătat că derogarea obținută anterior a fost acordată de Consiliul Uniunii Europene în circumstanțe foarte specifice, în care România s-a angajat să implementeze, pe parcursul perioadei de aplicare a derogării, o serie de reforme care urmau să facă posibilă revenirea la regimul normal de TVA pentru respectivele operațiuni. Această abordare a fost justificată de Comisia Europeană în special prin riscul ca frauda să fie transferată în alte state membre, într-un sector a cărui importanță economică este destul de importantă în alte țări.
De asemenea, Comisia Europeană a precizat că, în cursul negocierilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene privind derogarea solicitată de România, o serie de state membre și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că orice derogare de la sistemul de plată fracționată nu poate fi mai mult decât o soluție de ultimă instanță și o masură de urgență în cazuri dovedite de fraudă și că trebuie să ofere garanții în ceea ce privește necesitatea și caracterul excepțional al derogării acordate, durata măsurii și natura specifică a produselor în cauză. Comisia a transmis totodată că statele membre au arătat că mecanismul de taxare inversă implică întotdeauna un risc ca frauda să fie transferată către alte state membre și au reamintit că procedura de taxare inversă nu ar trebui utilizată în mod sistematic pentru a compensa „supravegherea inadecvată” de către autoritățile fiscale ale unui stat membru.
„Comisia consideră, de asemenea, că tipul de bunuri în cauză -cereale și plante tehnice -sunt de o natură care ar trebui sa facă posibil controlul prin mijloace convenționale, fără să fie necesară implementarea mecanismului de taxare inversă. Prin urmare, în opinia Comisiei Europene, derogarea privind aplicarea taxării inverse pentru cereale și plante tehnice a fost acordată României în circumstanțe excepționale, pentru a da timp țării noastre să implementeze anumite reforme în vederea combaterii fraudei. Comisia a menționat totodată că măsura nu a fost niciodată destinată să fie o soluție pe termen lung sau să compenseze supravegherea inadecvată a persoanelor impozabile de pe aceste piețe extrem de valoroase, reiterând faptul că derogarea a fost justificată ca parte a unui pachet de măsuri care urmau să fie luate de România, fiind în același timp limitată la o anumită perioadă de timp”, se mai arată în document.
Aceeași sursă indica însă și faptul că Guvernul mai speră ca, în pofida refuzului pentru o nouă derogare, taxarea inversă la cereale să poată fi menținută, pe baza unei directive aflată în analiza Comisiei Europene pentru combaterea fraudei în materie de TVA și care prevede introducerea unui mecanism de reacție rapidă, bazat pe acordarea de competențe Comisei Europene pentru a acorda derogări temporare, și o propunere separată, dar complementară, de extindere a domeniului de aplicare a taxării inverse prin includerea sectoarelor care fac deja obiectul unor cereri de derogare, printre care produsele agricole.
Calculul Guvernului este că, în situația în care Consiliul Uniunii Europene va adopta propunerea de directivă care vizeaza includerea produselor agricole în sfera de aplicare, va fi posibilă aplicarea de către România a taxării inverse pentru livrările de cereale și plante tehnice fără obținerea în prealabil a unei derogări.
