Parlamentul a dezbătut în 2013 legi care au dus la proteste în stradă

Parlamentul a dezbătut în 2013 legi controversate care au dus la proteste de stradă, cum ar fi eutanasierea câinilor, Roșia Montană sau modificarea Codului Penal, a înființat comisii de anchetă vizându-l pe președintele Băsescu și a discutat despre lipsa banilor pentru cazarea parlamentarilor.Pe ultima sută de metri a anului, deputații au tranșat, pe ascuns, problemele legate de conflictul de interese și au adoptat, după discuții în miez de noapte în Comisia juridică, modificarea Codul Penal, ceea ce a dus la reacții vehemente din partea puterii judecătorești, a președintelui Traian Băsescu și proteste în stradă.Membrii comisiei juridice și președintele Camerei Deputaților au fost nevoiți să dea explicații peste explicații despre aceste modificări ale Codului Penal, inclusiv reprezentanților ambasadelor Franței, Germaniei și Olandei care s-au deplasat la Parlament în acest scop.Mai mulți parlamentari, dar și aleși locali ar beneficia de asemenea modificare a Codului Penal, printre care Marian Neacșu, liderul deputaților PSD trimis în judecată, Mate Andras Levente, liderul deputaților UDMR.Deznodământul în privința acestor modificări se va cunoaște însă anul viitor, având în vedere că proiectele au fost contestate la Curtea Constituțională, iar președintele Traian Băsescu a anunțat deja că nu va promulga legile în forma adoptată de Camera Deputaților.Deputații au vrut chiar să adopte o lege care viza amnistia celor condamnați până la 6 ani de închisoare, avându-i în vedere pe mai mulți foști colegi, dar această lege a fost retrasă de pe ordinea de zi, din cauza neînțelegerilor între PSD și PNL, dar și a opiniilor critice din societate. Proiectul însă va reintra în dezbaterea plenului Camerei la 1 februarie.Pe final de an, un alt scandal a izbucnit în legătură cu instituția Parlamentului, deputatul PC Gheorghe Coman fiind prins în flagrant în timp ce lua mită, iar apoi a fugit de la locul faptei.Deputații au fost convocați să se întrunească imediat după Crăciun, pentru a încuviința arestarea preventivă a deputatului PC. „Este o rușine că un astfel de cetățean a ajuns în Parlamentul României”, spunea președintele Camerei, Deputa Zgonea.Senatul a trebuit, în schimb, să ia decizii în legătură cu începerea urmăririi penale a fostului minsitru al economiei Varujan Vosganian. Vosganian a fost acuzat de complot și subminarea economiei naționale, însă senatorii au refuzat să decidă începerea urmăririi penale a sa, respingând cererea Parchetului. A urmat demisia lui Vosganian din funcția de ministru al Economiei, dar nu și din cea de senator.Dezbateri aprinse în Parlament, dar și în societate au fost în 2013 și în legătură cu proiectul Roșia Montană, inițiat de Guvern, fiind generate proteste în stradă ale organizațiilor neguvernamentale și ale cetățenilor care erau împotrivă. Parlamentarii au constituit o comisie comună de anchetă, membrii acesteia deplasându-se la Roșia Montană și au audiind toate părțile, reprezentanți ai societății civile sau ai protestatarilor.Din cauza opoziției liberalilor, dar și a presiunilor societății civile, proiectul a fost transformat întâi într-o lege generală a minelor, care nu menționa Roșia Montană, iar, apoi, a fost respins și de Senat și de Camera Deputaților. La Senat au lipsit numai două voturi pentru ca proiectul să fie adoptat, președintele Senatului Crin Antonescu lipsind de la ședință.De altfel, majoritatea parlamentară a USL de 70% nu a funcționat în cazul proiectelor controversate, parlamentarii liberali nesusținând inițiativele PSD, iar social-democrații nu au susținut numirea lui Rareș Bogdan, propus de PNL, ca președinte interimar al TVR, ceea ce a dus la conflicte deschise între cele două părți și la acuzații de minciună între liderii PSD și PNL.Pe parcursul anului, fiecare dintre cele două grupuri, PSD și PNL, au acționat pentru atragerea mai multor parlamentari din alte grupuri parlamentare, în special de la PP-DD, pentru a-și construi propria majoritate. Astfel, numai la Camera Deputaților de la PP-DD au plecat 24 de deputați, care au migrat la PSD, PC sau UNPR. Și de la PDL au plecat 9 deputați, care s-au afliliat fie PNL sau PC, fie au rămas independenți, aparținând Partidului Mișcarea Populară.Controversată a fost și adoptarea legii eutanasierii câinilor fără stăpân, legea trenând mai mult timp în Parlament și a fost adoptată imediat ce s-a produs tragedia în urma căreia un copil de 4 ani a fost omorât de câinii maidanezi. Și această lege a stârnit proteste de stradă, unii militând pentru eutanasierea câinilor, în timp ce alții erau împotrivă.Legea care reduce la 30% pragul de prezență la referendum, inițiată de reprezentanți ai PSD, a fost adoptată de cele două Camere cu multe critici din partea opoziției și a lui Traian Băsescu. Această lege permitea organizarea referendumului de revizuire a Constituției, fără teama că nu ar putea fi validat, odată cu alegerile prezidențiale. Șeful statului a stricat planurile USL în această privință și a contestat legea la Curtea Constituțională, care a decis ca legea să se aplice după un an.Președintele Traian Băsescu s-a certat cu USL și premierul Victor Ponta și în privința cui trebuie să reprezinte România în instituțiile europene, iar forul legislativ a adoptat legea privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene pentru a reglementa această situație.De asemenea, deputații și senatorii au decis în privința lustrației, respingând definitiv legea adoptată pe timpul guvernării PDL, când Camera Deputaților era condusă de Roberta Anastase.Alte legi adoptate de cele două Camere se referă la utilizarea sistemelor de blocare a comunicațiilor în închisori, ordonanța privind reducerea TVA la pâine, legea de aplicare a Codului de Procedură Penală, înăsprirea pedepselor în cazul evaziunii fiscale, proiectul privind stabilirea pensiilor militarilor, organizarea sistemului de probațiune.Un proiect controvesat care obținut votul favorabil al Senatului a fost cel care prevedea majorarea indemnizațiilor aleșilor locali – primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene – odată cu creșterea atribuțiilor acestora prin asumarea răspunderii Guvernului pentru Legea descentralizării. În schimb, Senatul a respins mai multe inițiative privind creșterea alocațiilor pentru copii.Senatorii au votat ca minorii cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani să poată munci ca zilieri, cu acordul părinților, precum și o inițiativă care prevede ca părinții să beneficieze de o zi liberă neplătită pe an pentru îngrijirea sănătății copiilor minori.Activitatea în plen a Senatului a fost mai mereu sufocată de o avalanșă de proiecte minore, unele năstrușnice, inițiate de senatori și deputați, privind instituirea Zilei primarului, montarea de butoane de panică în școli și spitale, referitoare la introducerea obligației pentru primării să asigure plantarea a câte unui copac pentru fiecare copil nou-născut.Mai multi deputați PDL, printre care Elena Udrea, Andreea Paul, Gheorghe Ialomițianu, Cezar Preda, Mircea Toader, au propus ca angajații florăriilor și cei ai petshop-urilor să lucreze în zilele de sărbatoare legale nelucrătoare. Propunerea acestora nu a întrunit, însă, votul favorabil al parlamentarilor. Aceștia au adoptat, în schimb, legile care instituiau Ziua Școlii Ardelene, Ziua Cărții, Ziua Dobrogei, Zilei Naționale pentru Adopție. Parlamentarii s-au ocupat mult în 2013 și de constituirea de comisii de anchetă, două la număr, pentru verificarea achiziționării terenului agricol din Călărași de către Traian Băsescu. Prima comisie numită “comisia CEC” a fost înființată la Senat și i-a audiat pe șefii CEC, dar concluzia a fost că creditul luat de fiica președintelui Traian Băsescu a fost contractat corect.A doua comisie, „Comisia Nana”, este comună celor două Camere și are același obiect de verificare, urmând să-și înceapă activitatea în anul 2014.Parlamentarii au înființat și două comisii comune, una pentru revizuirea Constituției condusă de președintele Senatului Crin Antonescu, iar alta pentru Codul electoral al cărui șef este președintele Camerei Valeriu Zgonea. A lucrat numai comisia pentru revizuirea Constituției, dar acest proiect nu a fost finalizat până la sfârșitul anului.Bugetul de stat pe 2013, adoptat la începutul anului și cel pe 2014, adoptat la sfârșit, au ocupat puțin timp din activitatea Parlamentului. Proiectul de buget de stat pe 2014 a fost adoptat în doar două zile, parlamentarii lucrând de dimineața până după miezul nopții.În prima parte a anului, discuțiile s-au purtat în Parlament pe marginea modificării statutului deputatului și senatului, pentru a fi găsite soluții ca parlamentarii, mai mulți decât în legislatura trecută, să se încadreze în cheltuielile aprobate.Președintele Camerei Valeriu Zgonea a anunțat mai multe măsuri pentru micșorarea cheltuielilor, susținând ca deputații să nu mai fie cazați la hotel, ci să primească o sumă de 4.000 lei pe lună pentru cazare în gazdă, în loc de 7.500 lei pentru hotel, dar și un proiect “paper less”, de reducerea consumului de hârtie.Zgonea a anunțat că renunță la mai multe sute a imprimante aflate în dotarea Camerei, precum și la distribuirea membrilor Biroului Permanent de materiale pe suport de hârtie, aceștia folosind tablete.Cu toată austeritatea, deputații au reușit să-și cumpere mașini noi, Dacia Duster, pentru activitatea membrilor conducerii Camerei, liderilor grupurilor parlamentare și președinții de comisii, dar și să înființeze un punct farmaceutic în Palatul Parlamentului pentru angajați și parlamentari.La Senat, în plină austeritate, secretarul general adjunct a lansat ideea înființării unui centru SPA, cu piscină și fitness, iar la Cameră sunt demersuri pentru o televiziune care să redea ședințele de plen ale parlamentarilor.După atâtea discuții privind reducerea cheltuielilor, deputații și-au majorat bugetul propriu pe anul viitor.Discuții mari au fost și despre reglementările privind conflictul de interese și incompatibilitățile parlamentarilor din statutul senatorilor și deputaților.Actualele prevederi au făcut ca deputatul PSD Aurel Nechita să-și piardă mandatul.Și la Senat au fost probleme de integritate. În luna noiembrie, Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între ICCJ și Senat, deoarece forului legislativ nu a finalizat procedura parlamentară cu privire la cazul senatorului PNL Daniel Mora, declarat incompatibil, Senatul urmând să decidă în legătură cu mandatul parlamentarului.De asemenea, ANI a sesizat Senatul că parlamentarul Sorin Roșca Stănescu este în stare de incompatibilitate, întrucât, până în martie 2013, a fost și administratorul unei firme. ANI a sesizat, totodată, Parchetul pentru că acesta nu a trecut în declarația de avere depozitele copiilor săi minori, la bănci din România și Elveția.Noul statut al deputaților și senatorilor a fost contestat de mai multe ori la Curtea Constituțională și a intrat în vigoare abia în luna iunie. A rămas în suspensie adoptarea Codului de Conduită al parlamentarilor, acesta fiind depus în luna noiembrie, sub semnătura tutuor liderilor grupurilor parlamentare, dar apoi, contestat de PDL. Valeriu Zgonea a spus că acest Cod va rămâne în discuție cu instituțiile internaționale.După ce Zgonea a precizat că acest cod trebuie să conțină prevederi privind modul în care se îmbracă și se comportă parlamentarii, Codul a fost contestat pe motiv că îngrădește atribuțiile ANI privind conflictul de interese în care s-ar putea afla parlamentarul.Tot în acest an, Gigi Becali, ales deputat PNL, și-a pierdut mandatul, după ce a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare. El a reprezentat o pată de culoare în Parlament, plimbându-se țanțoș pe holuri, însoțit mereu de ziariști și renumit pentru declarațiile și gesturile sale ieșite din comun. A vrut să activeze tocmai la comisia juridică și a vorbit de inițiativa legislativă privind amnistierea, empatizând cu Adrian Năstase, aflat în închisoare la acea vreme. Au trecut doar câteva luni și Becali a fost arestat, iar mandatul său de deputat a fost vacantat.La Senat, Antonie Solomon (PPDD) și-a pierdut mandatul din aceleași motive cu Gigi Becali. Astfel, Senatul a constatat încetarea mandatului lui Antonie Solomon, începând din data 20 septembrie, acesta fiind condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și fals intelectual.În Parlament s-a dezbătut și s-a respins, în luna iune, solicitarea președintele Traian Băsescu privind organizarea unui nou referendum național pentru Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari.Primul ministru Victor Ponta a venit în Parlament pentru a prezenta elementele scrisorii de intenție încheiată cu FMI, iar în Camera Deputaților a prezentat, alături de ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, situația fondurilor europene, la o dezbatere organizată la cererea PDL.Un alt episod din viața parlamentară a anului 2013 a fost asumarea răspunderii Guvernului privind proiectul descentralizării României, acest proiect a intrat în vigoare, după ce opoziția care l-a criticat nu a găsit semnăturile necesare pentru a depune o moțiune de cenzură în urma căreia să cadă Guvernul. Reprezentanții PDL au anunțat, mai întâi, depunerea unei moțiuni de cenzură, invitând și PNL să o semneze, apoi, neavând susținerea necesară, aceștia au transformat-o în moțiune simplă.Opoziția, reprezentată de PDL și PP-DD, a depus pe parcursul anului nouă moțiuni simple în Camera Deputaților, toate fiind respinse, iar discuțiile nesuscitând interesul nici măcar al inițiatorilor. Astfel, au fost discutate moțiunile simple: „Guvernul Ponta – fabrică de șomeri”, „Politica antieuropeană sau cum poate trăi USL fără Schengen”, „Salvați metroul bucureștean”, „Companiile de stat sub guvernarea USL-management privat sau cumetrie de partid”, „Scăpați mineritul din Valea Jiului de norocul rău al conducerii bicefale Vosganian –Niță”, „Opriți instituționalizarea inchiziției audiovizualului și manipularea democrației”, „CFR Marfă, cronica unei alte privatizări eșuate”, „Taxarea până la capăt, USL te vrea sărac” și „Descentralizarea USL, feudalizarea României”.Totodată, Parlamentul a aprobat sau a luat act de mai multe rapoarte de activitate ale mai multor instituții aflate în subordinea forului legislative, unele din 2004.Parlamentul a adoptat în 2013 mai multe sute de legi, dintre care trei sferturi sunt ordonanțe sau ordonanțe de urgență.Astfel, numai în prima sesiune a acestui an a Senatului, din cele peste 200 de legi adoptate, doar 24 sunt propuneri legislative ale parlamentarilor, restul fiind ordonanțe și proiecte ale Guvernului.La Camera Deputaților în 2013 au fost respinse sau retrase aproape 500 de proiecte, iar din cele peste 300 adoptate, 200 sunt ordonanțe.Parlamentul are mai multe restanțe legislative pentru 2014, cum ar fi revizuirea Constituției, modificarea legii electorale, Codul rutier.Tot anul viitor, deputații și senatorii mai au de tranșat asupra activității comisiei de anchetă „Nana”.Ambii președinți ai Camerelor și-au exprimat preocuparea de a îmbunătăți imaginea Parlamentului și percepția activității parlamentarilor în ochii cetățenilor. Crin Antonescu a spus că dorește un program de lucru al Senatului care „să se întindă pe durata întregii săptămâni, iar activității din teritoriu să îi fie alocată o săptămână din lună”.”Trebuie să ne gândim să dăm mai multă predictibilitate activității parlamentare și să ne organizăm altfel programul de lucru la nivelul Senatului. Publicul ne reproșează și, uneori, pe bună dreptate, că muncim în Senat doar două zile pe săptămână și, uneori, nici acelea pline”, a arătat Antonescu.Valeriu Zgonea a lansat ideea dărâmării zidului care înconjoară Palatul Parlamentului astfel încât cetățenii să-i simtă mai aproape pe parlamentari. El avut și inițiativa de a organiza, în acest scop, un concurs de arhitectură pentru reamenajarea curții Palatului Parlamentului.Concursul a fost organizat, câștigătorii au fost desemnați, dar urmează studii din partea specialiștilor pentru a se vedea cum și dacă proiectele vor fi puse în aplicare.Alina Novaceanu,Eliana Radulescu, alinaz@mediafax.ro,eliana@mediafax.ro