Parlamentarii din comisiile economice susțin necesitatea unui deficit bugetar cât mai mic, dar spun că nu se poate atinge valoarea zero, mai ales în condițiile actuale, ei afirmând, pe de altă parte, că prudența invocată de șeful statului înseamnă cheltuieli limitate în contextul anului electoral.
Secretarul Comisiei de buget finanțe a Camerei Deputaților, Nicolae Bud (PDL), a declarat pentru MEDIAFAX că trebuie să se tindă spre un deficit bugetar zero, menționând însă că este greu de crezut că România se poate descurca, în acest moment, fără un deficit minimal.
Întrebat dacă România ar putea avea deficit zero, Nicolae Bud a spus: „Nimic nu e imposibil! Și cam acolo ar trebui să tindem, spre un defict zero, adică să avem un buget echilibrat”.
El a arătat însă că orice modificare a politicii fiscale trebuie să aibă ca obiectiv principal menținerea deficitului bugetar sub 3% din PIB pe termen mediu și lung „și cât mai aproape de zero, pe cât e posibil”. „Mi-e greu să cred că la acest moment România se poate descurca fără un deficit minimal”, a adăugat deputatul PDL.
În legătură cu „prudența” menționată de președinte, Bud a precizat că aceasta înseamnă cuantificarea foarte bună în buget a celor doi factori importanți – deficitul și creșterea bugetară. „Prudență, adică să cuantificăm foarte bine cei doi factori foarte importanți, deficitul și creșterea economică, să nu inducem venituri virtuale, ci venituri reale. Și este important că bugetul nu trebuie să afecteze investițiile”, a explicat Bud.
La rândul său, fostul ministru al Sănătății, deputatul PNL Eugen Nicolăescu, membru în Comisia de Buget a Camerei, a declarat pentru MEDIAFAX că este o iluzie atingerea unui deficit bugetar zero într-o perioadă de criză în care creșterea economică este sub semnul întrebării.
„E o iluzie să poți să ajungi într-o perioadă de criză, într-o perioadă în care creșterea economică este pusă sub semnul întrebării, la deficit zero. Sigur că se poate ajunge la orice, problema este ce sacrifici. Iar eu cred că în felul acesta se sacrifică principalele domenii pentru care oricum ar trebui bani mai mulți: sănătatea, educația și investițiile. Dacă vor să-și bată joc de toate acestea, este posibil și așa ceva”, a spus Nicolăescu.
El a afirmat că bugetul pe 2012 este mai mult o „momeală” decât un buget prudent. „Cred că anul 2012, fiind un an electoral, se încearcă a fi mai degrabă o momeală bugetul pe 2012 decât un buget prudent, pentru că nu are cum să fie un buget prudent când ni se spune o să avem creștere economică probabil undeva la 2% – dar probabil o să fie la 1% – o să avem un deficit bugetar mai mic de 2% – probabil se va duce către 1% – deci, cu alte cuvinte, cheltuieli foarte multe reduse. N-o să avem în prima parte a anului niciun fel de creștere salarială sau pe pensii, dar e posbil să o facem în partea a doua a anului, adică după 1 iulie 2012, deși legea interzice acest lucru”, a spus Nicolăescu.
El a criticat Guvernul că se folosește de „demagogie și falsitate” atunci când tratează această temă. „Totul este demagogie, este falsitate, este șmechereală tipică Guvernului Boc pentru că ei nu vor atinge niciuna din ținte și o să vedeți cum, înainte de campania electorală, se vor da bani în stânga și în dreapta ca să cumpere voturi”, a spus deputatul PNL.
La rândul său, deputatul PSD Cătălin Nechifor, membru al Comisiei de buget din Camera Deputaților, a declarat pentru MEDIAFAX că deficitul bugetar pe 2012 ar putea fi și zero, în condițiile în care investițiile de stat ar fi raționalizate, iar colectarea taxelor ar fi îmbunătățită.
Nechifor a afirmat că principala preocupare a Guvernului nu trebuie să fie neapărat legată de dimensiunea deficitului bugetar, ci de finanțarea acestuia. „Nu cred că are prea mare importanță dacă deficitul este mai mic sau mai mare sau chiar zero. Problema este cum îl finanțezi, pentru că în acest moment România se împrumută pe banca internă și pe cea internațională la dobânzi mari, de peste 7%. În aceste condiții, protejarea PIB și a indicatorilor macroeconomici obligă Guvernul la un deficit cât mai mic, dar a cărui finanțare costă mult”, a spus deputatul PSD.
El a arătat că deficitul ar putea scădea dacă investițiile guvernamentale ar fi raționalizate. „În momentul de față investițiile de stat costă Guvernul foarte mult și apasă asupra deficitului. Ele sunt realizate la prețuri de trei chiar patru ori mai mari decât în realitate și au finalitate strict politică. Mă refer aici la telegondele construite în neștire și la parcurile din zona rurală, unde deficitul de spațiu verde nu este atât de drastic ca în zona urbană. Deci în primul rând este nevoie de o regândire a investițiilor. În al doilea rând, România trebuie să revină la normal în ceea ce privește pensiile și salariile bugetarilor, sacrificate de Emil Boc pentru investiții politice către clientelă”, a spus Nechifor.
Deputatul PSD a apreciat că, teoretic, deficitul bugetar pentru 2012 ar putea fi și zero, însă a amintit că toate prognozele de creștere economică anunțate în anii recenți au fost ratate. „O metodă de a ține deficitul într-o zonă rezonabilă este realizarea de investiții de stat în afara clientelei politice, prin care s-ar asigura obținerea unor prețuri mult mai mici, implicit reducerea cheltuielilor. În plus, ar trebui îmbunătățită colectarea taxelor și impozitelor. În al treilea rând, trecerea unei bune părți din economia subterană în zona fiscalizată ar asigura un surplus de venituri la buget și astfel s-ar putea merge pe un deficit scăzut”, a afirmat deputatul PSD.
Nechifor a declarat că termenul „prudență” folosit de Traian Băsescu este greu de înțeles, în condițiile în care președintele face confuzie între deflație și dezinflație. „Din 2009 suntem cu centura de siguranță montată de Traian Băsescu, prin acordul cu FMI. Acum este greu să înțelegem ce înseamnă prudența de care vorbește. Prudență în fața cui? România nu este în situația de a fi atacată. Nu este clar ce este prudența lui Băsescu. Mai ales că din ce în ce mai mulți analiști economici din străinătate vorbesc de necesitatea renunțării la măsuri de austeritate și de trecerea la stimularea consumului, care ar avea o dinamică pozitivă mai mare în plan economic”, a spus deputatul PSD.
Nechifor a afirmat că Băsescu a solicitat instituțiilor statului, înainte de a pleca la Bruxelles la Consiliul European, reducerea la jumătate a capitolului cheltuieli cu bunuri și servicii, în raport cu 2011. „La bugetul Camerei Deputaților pe 2012, aceste cheltuieli cu bunuri și servicii au fost fixate la 96% față de 2011. Iată deci că nici măcar instituțiile statului nu respectă indicațiile prețioase ale lui Traian Băsescu și cred că această prudență ar trebui s-o explice mai întâi alor săi, pentru că, tradusă în termeni politici, prudența asta înseamnă că îi îndeamnă pe cei din PDL să fie mai precauți, pentru că fac prea multe afaceri de partid”, a spus deputatul PSD.
La rândul său, președintele Comisiei de buget a Senatului, Ovidiu Marian (PDL), a declarat pentru MEDIAFAX că nu crede că România poate ajunge la un deficit bugetar zero.
El a apreciat că la construcția proiectului de buget pe 2012 se poate merge pe un deficit cât mai mic, de 3% sau de 2,7%. „Nu cred că putem ajunge la un deficit zero, dar putem merge pe un deficit mic, eu știu de 3% sau 2,7%”, a spus Ovidiu Marian.
Acesta a arătat că, după cum au spus și președintele și premierul, este necesară prudența în cheltuirea banului public, să nu se facă excese doar de dragul anului electoral. „Trebuie să fim foarte prudenți, după cum a spus președintele și premierul, în ideea că vine anul electoral, trebuie făcute investiții și privatizate marile companii naționale, măsuri la care Guvernul lucrează. Trebuie să fim prudenți în cheltuirea banului public, să nu facem excese numai de dragul anului electoral”, a mai precizat Ovidiu Marian.
Vicepreședintele Comisiei de buget a Camerei Deputaților, Adrian Henorel Nițu (PDL), a declarat pentru MEDIAFAX că România nu poate încă să aibă un deficit zero, pentru că ar fi trecerea foarte mare de la deficitul de 4,4% din PIB cât a fost în acest an la 0%. „România nu poate încă să aibă un deficit zero, pentru că ar fi trecerea foarte mared e la 4,4% din PIB cât a fost în acest an. Probabil că o să fie un deficit de sub 3% din PIB. În doi-trei ani se poate ajunge la excedent”, a opinat deputatul PDL.
El a arătat că „prudența” invocată de guvernanți referitoare la proiectul bugetului de stat pe anul viitor înseamnă „cheltuieli cu măsură”. „Trebuie să fie asigurate cheltuielile pentru investiții, importante pentru creștere economică, în timp ce cheltuielile pentru salarii, bunuri și servicii să fie foarte bine drămuite”, a explicat Adrian Henorel Nițu.
Pe de altă parte, Eugenia Barna (UNPR), președinte al Comisiei de buget de la Camera Deputaților, a declarat că scăderea deficitului bugetar este necesară din cauza condițiilor de pe piețele externe și a dobânzilor foarte mari la care statul este obligat să se împrumute. „Pentru a reduce deficitul este necesară reducerea cheltuielilor bugetare și prioritizarea investițiilor, pentru ca acestea să genereze locuri de muncă”, a spus Barna.
Deputatul UNPR a afirmat că deficitul bugetar pentru 2012 nu va putea fi zero, pentru că statul trebuie să susțină cheltuieli sociale. Barna a apreciat că o sursă pentru majorarea veniturilor bugetare și acoperirea nevoii de lichiditate financiară este atragerea fondurilor europene. Ea a menționat că la nivelul Uniunii Europene au existat discuții în care mai multe state au solicitat simplificarea procedurilor legate de atragerea fondurilor comunitare.
„Atragerea suplimentară de fonduri europene ar mări veniturile și ar putea ajuta la un deficit mai scăzut. Dar în primul rând este nevoie de raționalizarea cheltuielilor și a investițiilor, pentru ca acestea să nu se mai facă aiurea, ci să fie dirijate exact unde este nevoie și acolo unde pot produce locuri de muncă, pentru a ajuta încasările la buget. De mai multe măsuri de austeritate, pentru reducerea cheltuielilor bugetare, nu mai poate fi vorba. Nu se mai poate lua nimic, oamenii trebuie să trăiască, și așa salariile bugetarilor sunt mici, iar pensia medie este la un nivel foarte scăzut. Mai mult nu mai ai ce să iei, așa că trebuie modificată filosofia de realizare a investițiilor”, a declarat Barna.
Deputatul UNPR a declarat că prudența bugetară despre care a vorbit Traian Băsescu s-ar traduce în cheltuirea rațională a banilor de la buget. „Avem o rezervă la BNR și mai avem încă de tras o tranșă din împrumutul de la FMI, deci într-o anumită măsură am putea fi protejați în fața unui șoc internațional. Însă, ca să fim prudenți, nu ar trebui să ne bazăm pe aceste resurse, care ar trebui să rămână excepționale, ci să mărim, prin investiții care să aducă plus-valoare economică, veniturile la buget”, a afirmat Barna.
O misiune comună a FMI, Comisiei Europene și a Băncii Mondiale se află în România în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie pentru a treia evaluare a acordului stand-by. Cele mai importante teme de discuție cu autoritățile române vizează construcția bugetului pe anul viitor și reforma companiilor de stat.
Președintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la Palatul Cotroceni, după o întâlnire cu reprezentanții FMI, BM și ai CE, că oficialii străini sunt de acord că elementul cheie al construcției bugetare pentru 2012 trebuie să fie prudența.
Șeful statului menționa, în 25 octombrie, necesitatea revizuirii țintei de deficit, apreciind că ar fi bine ca nivelul acestuia să fie „mult mai mic” de 3% și că Guvernul trebuie să găsească soluții de diminuare a nevoii de împrumut.
Ministrul Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu, declara recent că în contextul internațional actual bugetul pe 2012 trebuie să fie prudent, iar România nu trebuie să cadă în capcana unui deficit mai mare de 3%.
Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile statului depășesc încasările. Opusul deficitului bugetar este excedentul bugetar.
Deficitul bugetar în România a crescut constant în ultimii ani. Astfel, în 2006 deficitul a fost de -1,7% din PIB, în 2007 a fost de -2,6%, 2008 -5,7%, 2009 -8,5% și 2010 -6,4%.
