Parlamentarii, aleși ca și primarii

Votul uninominal majoritar, propus de Traian Băsescu și asupra căruia românii sunt chemați să se pronunțe în 25 noiembrie face ca partidele să nu mai poată participa la alegerile parlamentare cu liste, candidații urmând să își aleagă un colegiu pe care doresc să îl reprezinte în Legislativ.
Parlamentarii ar urma să fie aleși precum primarii: cel care obține în colegiul în care candidează jumătate plus unu dintre voturile valabil exprimate devine parlamentar.
În cazul în care nici unul dintre candidați nu cumulează această majoritate absolută, primii doi clasați, în ordinea voturilor primite, vor participa la un al doilea tur de scrutin. Într-un astfel de caz, va fi declarat ales cel care va întruni numărul cel mai mare de voturi.
În acest sistem, voturile exprimate în al doilea tur pentru candidatul care nu a obținut mandat nu se redistribuie.
Delimitarea colegiilor s-ar putea face prin realizarea unui raport de 2 la unu între deputați și senatori, astfel încât unui mandat de senator să îi corespundă două mandate de deputat, acest fapt făcând ca două “colegii de deputați” să poată trimite în Parlament un senator.
Prin introducerea votului uninominal majoritar în două tururi de scrutin, România va avea 120 de senatori și 240 de deputați.
Sistemul actual
În prezent, deputații și senatorii se aleg în circumscripții electorale, pe bază de scrutin pe listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, precum și pe bază de candidaturi independente. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 70.000 de locuitori, iar pentru Senat această normă este de un senator la 160.000 de locuitori. Aceasta însemnă că fiecare 70.000 de locuitori sunt reprezentați în Parlament de un deputat, iar un senator este reprezentantul în Parlament al unui număr de 160.000 de locuitori.
Actualul mod de scrutin pentru alegerea Camerei Deputaților este de tip proporțional, pe baza de liste, și are avantajul că asigură reprezentarea în Parlament a principalelor partide politice, cu condiția ca acestea să fie sprijinite de mai mult de 5 la sută dintre cetățenii cu drept de vot.
Dezavantajul principal al acestui sistem electoral este că populația trebuie să voteze liste si nu persoane, liste care sunt stabilite de partide după criterii mai mult sau mai puțin obiective.