Membrii familiilor care adoptă au în medie, la data finalizării adopției, vârsta de 35-45 de ani, studii universitare sau liceale, iar valoarea medie a veniturilor se situează peste 2.500 de lei, rezultă dintr-un studiu prezentat, marți, de Oficiul Român pentru Adopții (ORA).
Studiul privind strategiile de comunicare despre adopție între părinții adoptivi și copilul adoptat, realizat de ORA, Unicef și Facultatea de Soiologie și Asistență Socială din cadrul Universității București, arată că majoritatea celor care adoptă au în medie vârsta de 35-45 ani la data finalizării adopției.
Din punct de vedere al educației, cei mai mulți părinți adoptivi au studii universitare absolvite (40 la sută), liceale (37 la sută), gimnaziale finalizate (10 la sută), în timp ce trei la sută nu au absolvit nicio școală.
De asemenea, 71 la sută dintre familiile care au fost incluse în eșantion locuiesc în mediul urban și au un loc de muncă stabil.
„Foarte probabil, ca urmare a crizei economice din ultimii ani, 18 la sută dintre respondenți au declarat că în prezent nu au un loc de muncă sau că sunt în șomaj, în timp ce doar opt la sută dintre respondenți au propria afacere. Principala sursă de venit a familiilor este salariul unuia dintre soți (74 la sută dintre familii), la care se adaugă venituri din activități suplimentare (trei la sută). Mai puțin de 1 din 10 au venituri din propria afacere (nouă la sută), în timp ce cinci la sută au venituri din pensii, unu la sută din ajutor social, unu la sută din închiriere de imobile, iar șase la sută nu precizează surs”, se mai arată în studiu.
Apreciindu-și veniturile, 12 la sută dintre respondenți declară că acestea le ajung pentru strictul necesar, 40 la sută, pentru un trai decent, fără a-și putea permite lucruri scumpe, 31 la sută susțin că își permit să cumpere și bunuri mai scumpe, dar economisind în alte domenii, iar 15 la sută, că își pot permite să cumpere tot ce le trebuie fără a se abține de la ceva.
„Răspunsurile arată că familiile adoptive sunt situate din punct de vedere material deasupra populației generale, având în vedere comparația cu datele culese în 2010 de Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții. Aproape jumătate dintre familii (46 la sută) au venituri lunare peste 2.000 lei, în timp ce venitul mediu net din economie publicat de Institutul Național de Statistică pentru luna iunie, 2012 a fost de 1.557 de lei”, se arată în studiu.
La extrema cealaltă, cu venituri sub nivelul salariului minim brut pe economie (700 de lei) sunt 11 la sută dintre respondenți.
„Atât valoarea medie, cât și mediană a veniturilor familiilor adoptive se situează peste 2.500 de lei”, precizează inițiatorii studiului.
Din punct de vedere al structurii familiei, cei mai mulți dintre respondenți sunt cupluri căsătorite (88 la sută) și doar 11 la sută sunt celibatari sau văduvi, în timp ce unu la sută declară că sunt în uniune consensuală.
Din punct de vedere al locuirii, 96 la sută dintre familii au o locuință în proprietate personală în care locuiesc doi părinți și un copil.
În ceea ce privește etnia, 94 la sută dintre părinți și 93 la sută dintre copiii adoptați sunt de etnie română.
Cele mai multe familii – 87 la sută au ales să adopte un singur copil, iar celelate 13 la sută au adoptat doi copii. O majoritate de 81 la sută nu au și copii biologici.
Distribuția este echilibrată în ceea ce privește sexul copilului adoptat – 51 la sută sunt băieți, iar 49 la sută, fete, se mai arată în studiu.
Cercetarea a utilizat metode mixte de culegere a datelor: ancheta de opinie, prin aplicarea unui chestionar pe un eșantion reprezentativ de 516 familii adoptive, care au încheiat procedura de adopție cu cel puțin doi ani în urmă, adică au trecut de perioada obligatorie de monitorizare post-adopție, și interviuri de tipul „povestea vieții”, cuprinzând relatări ale familiilor adoptive și ale unor persoane adoptate despre procesul de comunicare despre adopție.
Deși eșantionul inițial a fost stabilit la 570 de persoane, în perioada destinată culegerii datelor au fost identificate și intervievate 516 persoane. Astfel, marja de eroare teoretică a crescut de la ±4 la sută la ±4.21 la sută.
