Părinții a 2.800 de copii cu vârste de 5-9 ani au refuzat mascat vaccinarea antirujeolică

Imunizarea copiilor prin vaccinare împotriva rujeolei întâmpină din nou piedici, de data aceasta sub forma așa-numitului refuz mascat. Directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică Suceava (DSP), dr. Cătălina Zorescu, a informat, ieri, că potrivit datelor raportate de medicii de familie, în cursul lunii septembrie s-au vaccinat antirujeolic în județul Suceava 1.947 de copii. În schimb, alți 2.835 de copii, majoritatea din grupa de vârstă 5-9 ani, nu au fost aduși la vaccinare, deși familiile au fost anunțate să se prezinte la cabinet pentru imunizare.
”Deși rata de refuz asumat prin semnătură a scăzut, de la 7% în luna august, la 3% în luna septembrie, există totuși un procent mare de copii care nu s-au prezentat la vaccinare, respectiv 45% din totalul celor catagrafiați. Acesta este de fapt un refuz mascat al vaccinării”, a declarat medicul epidemiolog.
Dr. Zorescu a subliniat că în depozitele DSP Suceava există stocuri suficiente de vaccin antirujeolic combinat (ROR), de peste 5.200 de doze.
Reamintim că în țara noastră evoluează epidemie de rujeolă, cu peste 8.000 de cazuri înregistrate și peste 30 de decese, deși este o boală a cărei apariție poate fi prevenită prin vaccinare. În ultimii ani, însă, prin concursul mai multor factori – lipsa vaccinului în anumite perioade, campanii agresive antivaccinare efectuate de unele organizații sau de persoane publice, lipsa de informare corectă a părinților etc. – rata de vaccinare în România a ajuns la 70 la sută. Pentru o bună protecție, rata de vaccinare trebuie să fie de 95% sau peste.
Rujeola este o boala cunoscută încă din Antichitate, iar natura infecțioasă a acesteia a fost stabilită cu certitudine în urmă cu aproximativ 150 de ani. Abia în 1963 oamenii de știință au reușit să obțină, în SUA, un vaccin cu virus viu atenuat. Statisticile arată că în țările unde vaccinarea antirujeolică nu se practică pe baza unor programe extinse populațional, această boală determină anual decesul a peste un milion de copii în vârstă de până la 4 ani. Înainte de introducerea vaccinării, rujeola înregistra în România valori ale incidenței anuale care, pentru cazurile raportate, varia între 800 și 1.200 de cazuri la 10.000 de locuitori, pentru ca după 1967-1970, când programul de vaccinare a fost extins, să scadă la 300-600 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori, iar apoi la 10-110 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori. Costurile directe și indirecte determinate de rujeolă sunt deosebit de ridicate. Costurile pentru realizarea prevenției prin vaccinare sunt echivalente cu 1/10 din pierderile cauzate de rujeolă, ceea ce face ca orice stat responsabil să opteze pentru vaccinarea copiilor săi.