Părintele care locuiește împreună cu copilul va fi obligat să sprijine menținerea relațiilor personale ale acestuia cu celălalt părinte sau cu rudele, iar deciziile importante, precum supunerea copilului la tratamente medicale complexe, trebuie luate de ambii părinți.
Prevederile sunt cuprinse într-un proiect de lege adoptat, marți, de Guvern pentru modificarea și completarea Legii privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
„Proiectul de lege prevede explicit obligația părintelui cu care locuiește copilul de a sprijini copilul în menținerea relațiilor personale cu celălalt părinte, cu rudele sau alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie. Un concept nou introdus se referă la decizii privind alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale a copilului, decizii privind tratamentele medicale complexe sau intervenții chirurgicale, decizii importante cu privire la copil, care se iau cu acordul ambilor părinți și decizii zilnice sau curente care se iau de către părintele cu care se află copilul în momentul respectiv”, a arătat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu.
De asemenea, actul normativ introduce o reglementare specială cu privire la aspectele practice ale exercitării în comun a autorității părintești, respectiv legăturile personale ale copilului cu părintele la care nu locuiește, contribuția ambilor părinți nu doar la cheltuielilor de creștere și educare a copilului, ci și la activitățile pe care le presupun supravegherea și îngrijirea acestuia.
Documentul contribuie cu precizări și la cadrul general stabilit de Codul civil, stabilind că în situația în care există posibilitatea ca cei doi părinți aflați în litigiu să folosească relația cu copilul pentru a obține un avantaj ce decurge din efectele divorțului, chiar și atunci când este încheiat un acord, instanța de judecată se va asigura că aceasta este în interesul copilului.
„Pentru a promova și proteja drepturile copilului, în cazul în care ambii părinți răspund pentru creșterea copiilor lor minori, o dispoziție expresă instituie interdicția părinților de a renunța la autoritatea părintească. Totodată, pentru a asigura menținerea relațiilor personale ale copilului cu părinții săi sau cu alte persoane cu care copilul a dezvoltat relații de atașament, prin proiectul de lege sunt introduse măsuri asiguratorii și garanții pentru a pune în executare hotărârile judecătorești și, respectiv, înapoierea copilului la locuința sa, precum și pentru prevenirea deplasării ilicite a acestuia”, a mai spus Zaharescu.
Alte prevederi introduse vizează asigurarea dreptului copilului la identitate, respectiv prevederi clare privind procedura înregistrării nașterii copilului la cele trei categorii: copii părăsiți în unități sanitare care au în structură secții de nou-născuți și/sau pediatrie, copii părăsiți în alte unități sanitare și găsiți și copii găsiți.
„În ceea ce privește copilul dat în plasament la o familie sau la o persoană, proiectul de lege modifică dispozițiile referitoare la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești față de copil pe durata plasamentului dispus de către instanță și stabilește ca autoritatea părintească, în această situație, să fie exercitată de directorul general/executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC), și nu de către președintele Consiliului Județean, cum era până în prezent”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Altă noutate introdusă prin proiectul de lege, în cazul copilului care a săvârșit acte penale și nu răspunde penal, constă în instituirea obligativității participării părinților acestuia la ședințe de consiliere. Un copil aflat într-o astfel de situație va fi asistat de către un reprezentant DGASPC în orice etapă a cercetării penale.
Proiectul de lege a extins și perioada de monitorizare a evoluției dezvoltării copilului reintegrat în familie, de la 3 la 6 luni.
