PĂRHĂUȚI (II). În 1895, Părhăuții aveau 1.089 locuitori, păstoriți de preotul Petru Mateiciuc. Primar al satului era Ilie Bocancea, bunicul viitorului doctor în medicină Dragoș Bocancea, născut în 22 septembrie 1921. Învățător al satului era Ștefan Franciuc, în vreme ce Alexandru Teleagă era cantor bisericesc, cu școală de muzică religioasă, făcută la Cernăuți.
În 9 octombrie 1896, s-a născut, la Părhăuți, istoricul Vasile Ignătescu.
Însoțirea Raiffeisen s-a întemeiat, la Părhăuți, în 23 martie 1902, cu 19 părtași. În comitetul de conducere figurau numai nume grele ale vremii, precum președintele Emilian cavaler de Strișca, directorul Eugen cavaler de Kalmucki, vicepreședintele Andrei Huber, vicedirectorul Ilie Ignătescu, vistiernicul Antonie Ott; iar ca membri: preotul Petru Mateiciuc, primarul Ilie Bocancea și învățătorul Ștefan Franciuc.
„Biserica la care mă opresc samănă cu a Mirăuților. Ea n-are turn și pentru a ținea clopotele s-a făcut înainte… un pridvor cu bolți deschise în care se văd sfinți frumoși și în rândul de sus al căruia sună chemarea la slujbe. Biserica e pătrată, afară de rotunjirea altarului, în fund, și pătrunsă de ferestruici ca acelea de la bisericile de sat din vremea lui Ștefan. Încă de pe atunci era aici o biserică de lemn, pe care a făcut-o de piatră, abia supt alt Ștefan, cel Tânăr, la 1522, marele boier și bogatul stăpânitor Totrușanul, din Totruș sau Trotuș, care-și îngropase aici mama, Maria, soția, Ana, și o rudă, ce a fost vameș al Moldovei, Anjinco…
Lângă poartă, pe tăpșanul de iarbă al șanțului, țerani pletoși, în cojoace, așteaptă să-i spovedească preotul, și de o parte stă o ceată de femei, care stau să li vie rândul, după al bărbaților”1.
PÂRÂUL NEGRU. Satul care poartă pârâului din dreapta Nistrului, are aceeași poveste ca și Onutul, ca și Samușenul, împreună cu care avea, în 1774, 2 popi și 43 țărani iobagi, deși fusese, de-a lungul timpului, datorită poziționării în calea urdiilor tătărești și turcești, care luau calea Poloniei, ba pustiit, ba vag populat.
Biserica Sfântului Arhanghel Mihail din Pârâul Negru, cu 622 enoriași, în 1843, cu Alexandru Cantacuzino patron bisericesc, încă nu avea ocupat postul de paroh. În 1876, paroh era Vasilie Nichitovici, care păstorea 1.100 suflete. În 1903, s-a construit noua biserică a Sfântului Arhanghel Mihail, paroh fiind, în 1907, Emanuil Timcovici, născut în 1842, preot din 1876, paroh din 1888, iar cantor, din 1902, Ștefan Demko, născut în 1875.
Din 1875, funcționa la Părăul Negru o școală cu 2 clase2.
În 1890, Pârâul Negru, numit Ciorni-Potoc, avea 2.575 locuitori, primar fiind Leon Bratkowski. Nicolai Spânul era învățător, paroh era Emanuil Timcovici, iar cantor bisericesc – Emanuil Cautiș.
____________________________________________
1 NICOLAE IORGA, Neamul românesc în Bucovina, București 1905, p. 43
2 SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 28, 1876 p. 87, 1907 p. 89
