Parcuri publice și curți de școli, revendicate de foștii proprietari

– Dacă respectivele persoane ar fi puse în posesie exact pe amplasamentele cerute, municipiul Suceava ar rămâne fără Parcul de la Prefectură, cel de la Curtea Domnească și o mulțime de alte spații de utilitate publică
Dacă municipalitatea suceveană ar da curs tuturor cererilor de retrocedare, exact pe amplasamentele cerute, ar fi o mulțime de cazuri în care porțiuni de străzi, terenul de sub blocuri, de sub fabrici și instituții publice ar intra în posesia unor persoane care ar putea cere taxă și ca să te lase să treci pe bucata lor de stradă.
Legea spune că acolo unde retrocedarea nu este posibilă în amplasamentul menționat, se oferă alt teren la schimb, ori se dau despăgubiri la valoarea de piață a terenurilor respective.
Numai că sunt cazuri în care foștii proprietari vor să primească exact terenul solicitat de ei, nu altul, oferit la schimb, și nici despăgubiri bănești.
Așa se face că, teoretic, nu doar terenul de sub Prefectură (revendicat de JR – John Ross), ci aproape jumătate din cartierele Sucevei, mai ales în zonele Zamca, Mărășești și Obcini, ar trebui să ajungă pe mâinile foștilor proprietari ori ale urmașilor acestora.
Pe lângă zecile de terenuri revendicate între blocuri, municipiul Suceava ar putea rămâne fără Parcul de la Prefectură și cel de la Curtea Domnească, spații de utilitate publică, de mare importanță.
“În cele peste 1000 de cereri depuse la legea 247, avem solicitanți care ne cer să îi punem în posesie pe terenul Parcului de la Prefectură, precum și pe cel al parcului Curții Domnești, situat în apropierea biserici Sf. Dumitru. Altcineva ne-a solicitat strada de pe Alexandru cel Bun, unde vrea să facă terenuri de sport, cu piscine. Avem zeci de alte cereri pentru terenurile dintre blocuri, precum și pentru o parte din strada Mărășești. Cei care vor să fie puși în posesie pe terenurile respective nu au de gând să le lase în starea lor actuală, adică parcuri sau străzi, ci vor să construiască ceva acolo. Așa ceva nu este posibil, de aceea căutăm alte soluții, de oferire a unui teren echivalent, ori de despăgubire bănească. Din păcate, nu avem acum ce terenuri să le dăm la schimb, de aceea sperăm să ni se repartizeze 500 de hectare de la ADS și de la Stațiunea de Cercetări Agricole”, a spus viceprimarul Angela Zarojanu.
Prin retrocedarea parcurilor și a spațiilor dintre blocuri, municipiul Suceava ar putea rămâne fără spații verzi, lucru îngrijorător, mai ales că normele europene prevăd un indice minim de 20 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor.
O situație specială se întâlnește și în cazul terenurilor unităților școlare din municipiul Suceava, care sunt revendicate de foștii proprietari.
În această situație se află și Școala generală nr. 11, cea mai mare din țară ca număr de elevi, unde a fost revendicat terenul din curtea școlii. Școala respectivă este prinsă în programul național de construire a sălilor de sport, dar cei 2000 de copii care învață acolo riscă să nu mai poată beneficia de această facilitate, din cauză că proprietarul nu vrea să cedeze deloc terenul respectiv, pe care l-a și înconjurat cu un gard de beton.
Viceprimarul Angela Zarojanu a spus că municipalitatea va face tot posibilul să convingă persoana respectivă să accepte un alt teren la schimb, ori să îl vândă, pentru a nu fi compromisă investiția respectivă.