Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) a fost sesizat cu privire la falsificarea unor înscrisuri oficiale transmise de Curtea Constituțională către Guvern, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
O persoană fizică a înaintat PICCJ o plângere penală sub aspectul comiterii infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, ca urmare a transmiterii de adrese contradictorii de Curtea Constituțională către Guvern, au precizat sursele citate.
„Urmare a solicitărilor formulate de către reprezentanții mass-media referitoare la sesizarea transmisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind adresele contradictorii transmise de către Curtea Constituțională, precizăm: Pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a înregistrat sesizarea , vizând săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în raport cu adresa transmisă de către Curtea Constituțională la data de 2 august 2012 Guvernului României, despre care s-a arătat că este contradictorie în raport cu cea anterioară. Sesizarea menționată a fost formulată de către o persoană fizică și a fost înregistrată pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind în faza actelor premergătoare”, precizează într-un comunicat de presă Ministerul Public.
Sursa citată arată că cercetările continuă pentru lămurirea tuturor împrejurărilor și stabilirea răspunderii judiciare.
În 2 august, Curtea Constituțională (CC) a decis să solicite relații de la Guvern pentru lămurirea numărului de alegători în baza căruia s-a organizat referendumul.
În comunicarea către mass-media și în minuta Curții s-au consemnat cele anunțate public, în timp ce Guvernului s-a transmis un alt mesaj.
Astfel, Curtea Constituțională a revenit, luni, cu o adresă către Guvern în care precizează că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfășurarea referendumului și listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie.
„Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media și în conferința de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curții Constituționale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curții Constituționale revine cu o adresă precizatoare”, se arată într-un comunicat de presă de luni.
În anexa atașată comunicatul se arată că președintele Curții, Augustin Zegrean, „având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media și în conferința de presă a Guvernului” din 3 august, precizează că plenul CC „a solicitat Executivului listele electorale permanente, actualizate conform dispozițiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfășurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu”.
Confuzia privind solicitarea adresată Guvernului, în urma discuțiilor Curții Constituționale din 2 august, s-ar fi produs din cauza unei comunicări făcută de un judecător al Curții, care i-ar fi dictat unui magistrat asistent cererea către Executiv, au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.
Astfel, s-ar fi cerut Guvernului „actualizarea listelor” de alegători și „nu listele electorale permanente actualizate”, precizează sursele citate.
Comunicarea inexactă a CC a generat o decizie a Guvernului de organizare a unui mini-recensământ pentru actualizarea listelor de către primării.
În urma revenirii Curții către Guvern pentru îndreptarea erorii, Monitorul Oficial ar fi refuzat publicarea eratei.
Astfel, PDL a depus, marți, o plângere penală împotriva secretarului general al Guvernului, Ioan Moraru, și a directorului general al Monitorului Oficial, Adriana Costescu, acuzându-i de abuz în serviciu în formă calificată, întrucât refuză să publice o îndreptare de eroare materială strecurată în decizia Curții Constituționale din 2 august, care stabilea ca până la 31 august Executivul „să transmită listele electorale permanente, actualizate conform dispozițiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfășurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu”.
Parchetul instanței supreme a confirmat, marți, înregistrarea plângerii.
Vicepreședintele PDL Sulfina Barbu, a declarat, marți, într-o conferință de presă, că acea erată transmisă de CC către Monitorul Oficial (MO) clarifică procedura de transmitere a listelor electorale care au stat la baza organizării referendumului din 29 iulie.
„Astăzi (marți-nr.), PDL a formulat plângere penală împotriva domnului Ioan Moraru, secretar general al Guvernului și a doamnei Adriana Costestu, directorul general al Regiei Autonome Monitorul Oficial, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Cei doi, alături de prim-ministrul Ponta, refuză să publice o erată la o decizie a Curții Constituționale trimisă spre publicare încă de ieri. Mă refer aici la trei rânduri din decizia Curții privind respingerea constestațiilor referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din 29 iulie”, a precizat Barbu.
Ea a mai spus că presiunile Guvernului Ponta asupra Curții Constituționale continuă și că din nou Monitorul Oficial este folosit în interesul USL.
Sulfina Barbu a arătat că Victor Ponta s-a angajat în fața Comisiei Europene că va publica fără întârziere și nediscrimatoriu orice document ce sosește la Monitorul Oficial.
„Cerem Guvernului Ponta să publice deîndată această erată transmisă de Curtea Constituțională și cerem să trimită listele electorale care au stat la baza organizării referendumului din 29 iulie către Curtea Constituțională, așa cum a fost cerut în decizie de către Curte. Mai cerem Guvernului Ponta să nu mai folosească instituțiile statului pentru interesele proprii ale USL și să nu mai prelungească criza politică pe care au generat-o”, a adăugat Sulfina Barbu.
Pe de altă parte, Parchetul s-a sesizat cu privire la o comunicare suplimentară făcută de șeful Evidența Populației către CC, în care spunea că nu-și poate asuma cifra alegătorilor, după ce informase Curtea Constituțională că aceasta este de peste 18 milioane.
Împotriva șefului Direcției pentru Evidența Persoane, chestorul Constantin Manoloiu, s-a declanșat începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu.
