Parchetul General: 21 de articole modificate în Codul penal sunt neconstituționale

Parchetul General anunță că a finalizat analiza privind modificările aduse Codului penal și a găsit 21 de articole care ar fi neconstituționale și asupra cărora trebuie sesizată CCR. Printre articolele contestate se numără cele referitoare la traficul de influență și abuzul în serviciu.
Articolele contestate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) sunt: articolul 5 privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, articolul 16 privind vinovăția, articolul 17 privind săvârșirea infracțiunii comisive prin omisiune, articolul 39 privind pedeapsa principală în caz de concurs de infracțiuni, articolul 64 privind executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, articolul 75 privind circumstanțele atenuante, articolul 96 privind eevocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, articolul 100 privind condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii, articolul 112 privind confiscarea extinsă, articolul 154 privind termenele de prescripție a răspunderii penale, articolul 155 privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, articolul 159 privind acordul de mediere, articolul 173 privind Legea penală, articolul 175 privind funcționarul public, articolul 189 privind omorul calificat, articolul 269 privind favorizarea făptuitorului, articolul 273 privind mărturia mincinoasă, articolul 277 privind compromiterea intereselor justiției, articolul 291 privind traficul de influență, articolul 297 privind abuzul în serviciu și articolul 367 privind constituirea unui grup infracțional organizat.
„Având în vedere modul în care au fost adoptate o serie de modificări ale Codului penal și Codului de procedură penală, fără a fi luate în considerare observațiile și propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, fără a exista o consultare și o colaborare reală cu instituțiile judiciare învestite cu aplicarea legislației penale, analiza realizată în cadrul Ministerului Public a fost înaintată subiecților cu drept de sesizare a Curții Constituționale”, arată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.