Județul extremelor

Paradoxul Suceava: pe primul loc la olimpici și vile de lux, dar și la copii săraci și pensionari datori la bănci



Suceava, orașul paradoxurilor
Suceava, orașul paradoxurilor

Județul Suceava prezintă o situație paradoxală – este în top atât la bine, cât și la rău. Avem cei mai buni copii la învățătură, la olimpiade și la testele naționale, dar și cei mai săraci. Avem cele mai multe construcții rezidențiale, dar și cei mai mulți pensionari care nu-și mai pot plăti creditele luate de la bănci. Suntem pe primul loc la nivel național în ceea ce privește efectivele de bovine și avem cele mai multe unități procesatoare de carne și lapte, avem cea mai mare suprafață ocupată cu păduri și suntem pe primul loc la exploatarea și industrializarea lemnului, dar suntem printre românii cu cele mai mici venituri.
Așa săraci, ne plasăm pe locul întâi pe țară la încasări la bugetele asigurărilor sociale și pe locul opt la încasările bugetului general de stat.
Mai mult, în ciuda crizei, cei de la Finanțe au reușit să colecteze mai mulți bani la buget față de aceeași perioadă a anului trecut.
Pe primul loc în țară suntem la numărul total de clădiri rezidențiale și vile de lux, dar majoritatea proprietarilor acestora lucrează în străinătate și nu în meserii de top în privința salariilor.
Nu stăm rău nici din punct de vedere al densității de spații în centre comerciale la mia de locuitori, cu 1.152 mp închiriabili/ 1.000 locuitori. Ca stoc de spații comerciale în centre de shopping de tip mall, Suceava se afla pe primul loc în țară, iar ca accesibilitate la un centru comercial suntem la egalitate cu Parisul.
Suntem pe locul doi la atragerea de fonduri europene pe Regiunea de Nord-Est, cu proiecte în valoare de 28,8 milioane de euro, și pe primul loc la nivel național după numărul și diversitatea proiectelor SAPARD.
Primii la școli „Eco” și la „Marea debarasare”, printre ultimii la salubrizare
Avem cele mai multe instituții publice din țară, 790, înscrise în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), ceea ce ar însemna că licitațiile ar trebui să fie mai presus de orice bănuială.
Suntem cap de listă la ecologie, când este vorba de aruncat echipamentele electrice și electronice vechi de prin case. La „Marea debarasare” privind colectarea deșeurilor din echipamente electrice și electronice, județul Suceava a colectat cea mai mare cantitate, clasându-se pe primul loc, cu 71 de tone, urmat de județul Maramureș, care a colectat jumătate din cantitatea strânsă în Suceava, respectiv 37 tone. La nivel de orașe, din acest punct de vedere, Suceava s-a clasat după București, cu 66 tone de echipamente.
Suceava este primul județ din țară la numărul instituțiilor de învățământ care au ridicat steagul verde „Eco”, dar se plasează pe ultimele locuri la salubrizare.
În educație, la olimpiada națională de informatică, echipajul elevilor suceveni a fost pe primul loc pe țară, șapte din cei zece elevi aducând premii și mențiuni. Foarte mulți elevi suceveni s-au întors cu medalii de la olimpiadele și concursurile internaționale. Am fost pe primul loc la promovabilitate la bacalaureat și capacitate, dar și ca număr de elevi care au solicitat ajutor de la stat prin programul „Bani de liceu”, cu 9.946 cereri. Foarte mulți dintre elevii care au solicitat ajutorul financiar lunar, în cuantum de 180 lei, au declarat venituri zero.
Aceasta ar putea să fie și o explicație a faptului că tot Suceava este pe primul loc pe țară în cea ce privește numărul tinerilor care vor să devină jandarmi, cu o concurență de minim 15 candidați pe un loc la Școala de Subofițeri de la Fălticeni.
Primul spital public, primul planetariu privat, cei mai mulți oameni de cultură pe cap de locuitor
Suceava a avut primul spital public din România, construit în 1619, și a devenit, în anul 2000, primul oraș virtual din România prin realizarea portalului complex Internet www.e-suceava.com, aplicație internet e-bussines destinată în principal comerțului, consultanței și publicității pe Internet. Arhitectura Orașului virtual Suceava permite potențialilor vizitatori, indiferent unde s-ar afla, să acceseze oricare dintre cele 11 „cartiere”: comercial, financiar, artistic, medical, universal, al presei turistice etc.
Primul planetariu privat din țară a fost deschis în județul Suceava, la Horodnic de Jos, iar primul parc zoologic privat a fost la Ilișești. Avem, de asemenea, un oraș în județ, Fălticeni, care după București și Iași este al treilea din țară ca număr de scriitori autohtoni. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeniul se situează pe primul loc în România, ca oraș care a dat zeci de oameni ai literelor de talie națională și recunoaștere mondială, care a format 16 academicieni, 12 generali și 60 de doctori în cultură și știință.
În acest județ de top a fost și primul atentat cu bombă din România, în martie 1995, când o suceveancă a angajat un asasin ca să-i ucidă soțul, iar ea să devină astfel proprietara tuturor bunurilor pe care le dețineau în comun. Acum, Suceava se numără printre județele cu cel mai mic volum al criminalității din România, iar la furturi, anul trecut eram pe ultimul loc în țară, cu cele mai puține astfel de infracțiuni.
În concluzie, Suceava este județul paradoxurilor și îl iubim, cu bunele și relele sale.


În top la olimpici, dar și la elevi săraci
În top la olimpici, dar și la elevi săraci
Suntem pe primul loc la construcția de vile
Suntem pe primul loc la construcția de vile
Suceava, orașul paradoxurilor
Suceava, orașul paradoxurilor


Recomandări

Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizare

Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizareMajorarea taxei de salubrizare din municipiul Suceava cu aproape 70% a fost absolut necesară și ar fi trebuit să fie făcută cu mai mult timp în urmă, explică viceprimarul Dan Cușnir, care a prezentat valori similare sau mai mari din alte orașe, dar și o evoluție în timp a tarifului perceput, precum și a costurilor plătite de primărie. De la 1 ianuarie, sucevenii plătesc 25 lei lunar de persoană, taxă de salubrizare, adică 300 de lei de fiecare membru al familiei. ”Ceea ce îi nemulțumește pe mulți este creșterea acestei taxe. A fost o măsură absolut necesară. Sucevenii erau mințiți – plăteau 14 lei lunar, dar, de fapt, tot din banii lor plăteau diferența până la prețul real”, a afirmat viceprimarul Cușnir, în cadrul conferinței de presă de miercuri. ”Am promis că toate resursele colectate din taxa de salubrizare vor fi folosite exclusiv pentru curățenia orașului – așa facem. Stabilirea acesteia s-a făcut în primul rând în baza ordinului ANRE care precizează cum se calculează taxa de salubrizare – așa s-a ajuns la 25 lei de persoană lunar. Suntem pe locul 36 în țară între municipii, în alte părți este mai mare decât la noi”, a spus viceprimarul Sucevei, care a ținut să devoaleze ”minciunile și manipulările din trecut”, când operatorul de salubrizare era plătit tot la nivelul de 25 de lei de persoană lunar, dar de la populație se încasau doar 14 lei lunar. ”În fiecare an, diferența dintre ce s-a colectat din taxe de salubrizare de la populație și ce s-a plătit pentru aceste servicii a crescut. Am ajuns ca, în 2024, diferența dintre ce s-a colectat și ce s-a plătit să fie de 27,22 milioane lei. Peste 5 milioane de euro. Diferență plătită tot din banii sucevenilor. În total vorbim de 120 milioane de lei. Banii de la bugetul local, care, în loc să meargă la parcări, la programe de investiții, acopereau dezechilibrul creat de diferența dintre taxe de salubrizare și ce se plătea efectiv firmelor de salubrizare”, a concluzionat viceprimarul Dan Cușnir, care a precizat că nu a fost o practică ilegală, doar că a indus o idee greșită populației. El a prezentat evoluția taxei de salubrizare în municipiul Suceava: •	4 lei de persoană lunar în 2010,  •	5 lei lunar în 2013,  •	9 lei lunar din 2017,  •	12 lei din 2022,  •	14 lei din 2023, •	15 lei din 2024,  •	25 lei de persoană din 2026. ”Noi n-am făcut altceva decât să echilibrăm această balanță. Cât încasăm din salubrizare, folosim pentru salubrizare, în operațiuni reale. Dacă legea nu ne va obliga, nu vom mai crește taxa de salubrizare mulți ani de acum înainte”, a mai spus reprezentantul administrației locale, care a precizat că pentru asta este necesară creșterea gradului de încasare, fiind inițiate deja demersuri în această privință.
Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizareMajorarea taxei de salubrizare din municipiul Suceava cu aproape 70% a fost absolut necesară și ar fi trebuit să fie făcută cu mai mult timp în urmă, explică viceprimarul Dan Cușnir, care a prezentat valori similare sau mai mari din alte orașe, dar și o evoluție în timp a tarifului perceput, precum și a costurilor plătite de primărie. De la 1 ianuarie, sucevenii plătesc 25 lei lunar de persoană, taxă de salubrizare, adică 300 de lei de fiecare membru al familiei. ”Ceea ce îi nemulțumește pe mulți este creșterea acestei taxe. A fost o măsură absolut necesară. Sucevenii erau mințiți – plăteau 14 lei lunar, dar, de fapt, tot din banii lor plăteau diferența până la prețul real”, a afirmat viceprimarul Cușnir, în cadrul conferinței de presă de miercuri. ”Am promis că toate resursele colectate din taxa de salubrizare vor fi folosite exclusiv pentru curățenia orașului – așa facem. Stabilirea acesteia s-a făcut în primul rând în baza ordinului ANRE care precizează cum se calculează taxa de salubrizare – așa s-a ajuns la 25 lei de persoană lunar. Suntem pe locul 36 în țară între municipii, în alte părți este mai mare decât la noi”, a spus viceprimarul Sucevei, care a ținut să devoaleze ”minciunile și manipulările din trecut”, când operatorul de salubrizare era plătit tot la nivelul de 25 de lei de persoană lunar, dar de la populație se încasau doar 14 lei lunar. ”În fiecare an, diferența dintre ce s-a colectat din taxe de salubrizare de la populație și ce s-a plătit pentru aceste servicii a crescut. Am ajuns ca, în 2024, diferența dintre ce s-a colectat și ce s-a plătit să fie de 27,22 milioane lei. Peste 5 milioane de euro. Diferență plătită tot din banii sucevenilor. În total vorbim de 120 milioane de lei. Banii de la bugetul local, care, în loc să meargă la parcări, la programe de investiții, acopereau dezechilibrul creat de diferența dintre taxe de salubrizare și ce se plătea efectiv firmelor de salubrizare”, a concluzionat viceprimarul Dan Cușnir, care a precizat că nu a fost o practică ilegală, doar că a indus o idee greșită populației. El a prezentat evoluția taxei de salubrizare în municipiul Suceava: • 4 lei de persoană lunar în 2010, • 5 lei lunar în 2013, • 9 lei lunar din 2017, • 12 lei din 2022, • 14 lei din 2023, • 15 lei din 2024, • 25 lei de persoană din 2026. ”Noi n-am făcut altceva decât să echilibrăm această balanță. Cât încasăm din salubrizare, folosim pentru salubrizare, în operațiuni reale. Dacă legea nu ne va obliga, nu vom mai crește taxa de salubrizare mulți ani de acum înainte”, a mai spus reprezentantul administrației locale, care a precizat că pentru asta este necesară creșterea gradului de încasare, fiind inițiate deja demersuri în această privință.

USR Suceava face un apel ferm pentru eliminarea păcănelelor din localitățile județului și solicită primarilor și consiliilor locale să scoată „industria dependenței” din comunități

Deputatul USR Suceava, Emanuel Ungureanu, și președintele Organizației Județene Suceava a USR și primar al orașului Milișăuți, Vasile Cărare
Deputatul USR Suceava, Emanuel Ungureanu, și președintele Organizației Județene Suceava a USR și primar al orașului Milișăuți, Vasile Cărare