Consumul moderat de vin roșu reduce riscul de declanșare a maladiilor cardiovasculare, potrivit numeroaselor studii din ultimii ani, cercetătorii francezi prezentând, recent, prima explicație științifică a mecanismului molecular al acestei protecții oferite de polifenolii din vin.
Potrivit AFP, cercetătorii de la Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (INSERM-Universitarea din Angers, Franța) au descifrat mecanismul molecular prin care polifenolii din vinul roșu determină celulele din pereții arterelor sangvine să producă monoxid de azot (NO), un gaz vasodilatator. Acest studiu a fost publicat în cel mai recent număr al revistei științifice americane PLoS One.
Diferite studii, inclusiv cel efectuat de echipa de la Universitatea din Angers, au identificat polifenolii din vin drept agenții responsabili pentru apariția efectului vasodilatator, în urma producerii monoxidului de carbon la nivelul celulelor endoteliale care căptușesc pereții vaselor sangvine.
Oamenii de știință mai aveau de descoperit felul în care se declanșa producția monoxidului de azot.
Mecanismul descifrat recent are legătură cu unul dintre receptorii hormonului estrogen din celulele pereților vasculari, subtipul alfa, la care se atașează moleculele de polifenoli.
Sub efectul estrogenului, femeile prezintă un risc cardiac mult mai scăzut înainte de menopauză, iar efectele benefice ale estrogenului se produc prin intermediul acestei forme de receptor. Pornind de aici, medicii francezi au avut ideea de a-l studia pe șoareci.
Ei au pornit de la ipoteza că un anumit tip de polifenol – delfinidină – care activează receptorul, este suficient pentru a declanșa producerea monoxidului de azot în celulele endoteliale și să scadă, astfel, presiunea arterială.
Într-adevăr, polifenolii din vinul roșu au determinat scăderea tensiunii arteriale în cazul șoarecilor cu receptori ERalpha, dar nu au generat nicio „relaxare vasculară” la șoarecii care nu prezentau acești receptori. Această descoperire reprezintă dovada faptului că binefacerile polifenolilor asupra supleței arterelor necesită prezența acestui receptor de estrogen.
Pentru a-și dubla argumentația, cercetătorii francezi au demonstrat faptul că un anumit medicament anticancer (Fulvestrant), inhibitor al acestui receptor, blochează producerea monoxidului de azot de către celulele vasculare, împiedicând astfel arterele să se dilate.
Această descoperire oferă, în afara unei explicații științifice a „paradoxului francez” – mai puține cazuri de infarct în sud-vestul Franței, deși alimentația oamenilor este bogată în grăsimi saturate provenind din alimente precum unt, smântână, brânză, mezeluri, foie gras, pulpe de rață, dar și în vin -, și noi informații despre „potențialul terapeutic al polifenolilor în tratarea maladiilor cardiovasculare”, potrivit cercetătorilor.
