Papa argentinian Francisc, la Bazilica Sfânta Maria cea Mare din Roma

Noul Papă argentinian Francisc a sosit imediat după ora 7.00 GMT (9.00, ora României), la Bazilica romană Sfânta Maria cea Mare, pentru o rugăciune privată, în cadrul primei sale apariții în public la o zi după ce a fost ales, relatează AFP.
După o jumătate de oră de rugăciune în capela Paulină, el a părăsit biserica.
Papa a sosit cu un convoi mic, de două mașini, însoțit, între alții, de către Georg Gänswein, secretarul privat la predecesorului său, Benedict al XVI-lea, totodată Prefectul Casei Pontificale. Un grup de câteva zeci de persoane, în principal jurnaliști și fotografi, l-a întâmpinat la sosire.
Papa, care a pătruns în Bazilică printr-o intrare laterală, a coborât dintr-o mașină care nu purta un număr de înmatriculare rezervat suveranilor pontifi, CV1 (Cetatea Vatican 1), potrivit imaginii de om modest pe care o are.
Francisc a petrecut prima sa noapte la Casa Sfânta Marta, unde sunt cazați toți cardinalii care au participat la conclav.
Potrivit unui fotograf, Francisc ar fi refuzat miercuri seara să urce în mașina care îl aștepta pentru a-l conduce, în calitate de nou Papă, la Casa Sfânta Marta, urcând în minibuz, alături de ceilalți cardinali.
Primul Papă originar din America Latină – considerat continentul cel mai catolic din lume, dar care se simțea abandonat de Biserică – Francisc va rosti prima sa rugăciune Angelus duminică și va intronizat în cadrul unei mese la Bazilica Sfântul Petru pe 19 martie.
America Latină, un rezervor al catolicismului și un „continent al speranței”
Argentinianul Jorge Mario Bergoglio, care va urca pe tronul Sfântului Petru, este primul papă originar de pe continentul american, numit „continentul speranței” de către Ioan Paul al II-lea, deoarece are cel mai mare număr de catolici din lume (580 de milioane), relatează AFP.
Papa Francisc, primul Suveran Pontif non-european după mai mult de 1.200 de ani, a venit la conducerea Bisericii Catolice într-un moment de criză, iar experiența sa latino-americană ar trebui să conteze, atunci când va decide dacă merge în continuare pe calea tradiționalistă a predecesorului său Papa Benedict al XVI-lea sau dacă recurge la o reînnoire, adaptându-se cerințelor epocii, apreciază analiștii.
Cardinalul brazilian Raymundo Damasceno Assis, președintele Confederației Episcopale din Brazilia (CNBB), a dat asigurări – cu câteva zile înainte de alegerea lui Bergoglio – că Biserica Catolică latino-americană și-a conservat caracterul „viu și dinamic”, spre deosebire de Europa, și poate din acest considerent un papă din această parte a lumii ar oferi mai multe.
„Biserica din America Latină trăiește un moment foarte special, de entuziasm misionar foarte important, care merge să întâlnească oameni din periferiile sărace ale marilor orașe, din comunitățile noastre”, anunța el recent pentru AFP.
Biserica latino-americană insuflă un „supliment de viață” Bisericii europene, care, la rândul său, „traversează un proces de secularizare foarte puternic și suferă o criză de vocație”, a spus el.
Europa, puțin blocată
„Europa pare a fi puțin blocată, puțin obosită, în timp ce cred că America Latină poate aduce o contribuție foarte importantă, în primul rând, pentru că acesta este continentul cu cel mai mare număr de catolici din lume, aproximativ 44%, și în al doilea rând, pentru că poporul nostru este profund religios”, a dezvăluit cardinalul brazilian.
Brazilia, cu 123 de milioane de credincioși, este țara din America Latină cu cei mai mulți catolici. Ea este urmată de Mexic, care numără 93 de milioane de credincioși catolici.
Dar profesorul Jeffrey Klaiber, un istoric al religiilor de la Universitatea Catolică din Lima, este mai puțin optimist în privința situației Bisericii Catolice din America Latină.
„Imensa majoritate a catolicilor nu-și practică credința. Mulți dintre ei au lăsat-o deoparte și există milioane de credincioși care nu merg niciodată la Biserică”, a anunțat el pentru AFP.
„Nu există spațiu pentru tineri cu spirit critic ce vor să vadă mai multă dreptate și pace în lume, și care se simt totodată catolici”, dezvăluie el.
În opinia lui Klaiber, stagnarea catolicismului este mondială, fiind cauzată, înainte de toate, de un mediu spiritual puțin atrăgător pentru tinerii care caută răspunsuri la problemele lor și de o formare prea tradiționalistă în seminarii.
„Tinerii nu se simt implicați în Biserici de la ultimii doi papi”, Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea, care s-au aflat la conducerea Vaticanului în perioada 1978-2013, apreciază Klaiber.
În plus, el dezvăluie ușurința relativă cu care grupările evanghelice s-au multiplicat în ultimele decenii în America Latină.
Potrivit specialistului american în problemele Vaticanului, John L. Allen, printre prioritățile noului papă ar trebui să fie „provocarea pe care o reprezintă pentru catolicism explozia mișcărilor penticostale și evanghelice în America Latină și indiferența religioasă”.
Papa Francisc va trebui să combată acest paradox din America Latină, care, deși este considerată un rezervor de credincioși, este abandonată de către numeroși catolici ce se alătură comunităților evanghelice sau de către credincioși ce se îndepărtează de religie și nu o mai practică.
Cu toate acestea, noul papă nu ar trebui să se preocupe de resurgența teologiei eliberării, marginalizată de către Benedict al XVI-lea, care, în acest domeniu, a consolidat conservatorismul predecesorului său Ioan Paul al II-lea.
Dalai Lama îl felicită pe noul Papă Francisc
Liderul spiritual al tibetanilor, Dalai Lama, i-a scris prompt noului papă pentru a-l felicita, salutând alegerea istorică a numelui de Francisc, relatează site-ul oficial dalailama.com.
„Dați-mi voie să vă ofer felicitările mele și sentimente de bucurie în istorica dumneavoastră alegere ca Papă”, afirmă Dalai Lama.
„Deși nu sunt foarte familiar cu toți sfinții catolici, știu despre Sfântul Francisc, care a vizitat Assisi și a participat la întâlniri interreligioase acolo. Disciplina sa, simplitatea vieții și dragostea sa pentru toate creaturile sunt calități pe care le consider profund inspiratoare. Mă simt emoționat să aflu că numele său este cel pe care l-ați ales”, scrie liderul tibetan.
Site-ul dalailama.com notează că, amintindu-și întâlnirile cordiale cu Papa Paul al VI-lea, Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea, precum și alți frați și surori creștini, Dalai Lama așteaptă cu nerăbdare întâlnirea cu noul lider al Bisericii Catolice.
„Sunt foarte încântat că am avut întâlniri și conversații prietenoase cu predecesorii dumneavoastră și că, pe parcursul ultimilor patruzeci de ani, am participat la schimburi de opinii fructuoase cu surorile și frații mei creștini. Sper că voi avea onoarea să vă contactez și pe dumneavoastră, undeva în viitorul apropiat”, conchide liderul tibetan.