Panică printre părinții elevilor de la Școala Gimnazială Nr. 3 Suceava, din cauza scarlatinei

Părinții mai multor copii care sunt elevi la Școala Gimnazială Nr. 3 din municipiul Suceava au intrat în panică după ce o fetiță, elevă în ciclul primar, a fost diagnosticată cu scarlatină. Copilul a fost internat în secția Infecțioase a Spitalului de Urgență ”Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, la sfârșitul săptămânii trecute, și se află în tratament.
Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava a confirmat, ieri, că este vorba despre scarlatină.
Directorul adjunct al DSP, dr. Cătălina Zorescu, ne-a declarat că nici părinții celorlalți copii, nici școala nu au motive de îngrijorare. ”În școală s-a făcut dezinfecție, există cabinet medical, asistenta supraveghează copiii din punct de vedere clinic, nu sunt nici un fel de probleme. Scarlatina este o afecțiune frecventă. Alte măsuri se iau de la trei cazuri în sus”, a precizat dr. Zorescu.
Conducerea școlii asigură de asemenea părinții că situația este sub control. Directorul adjunct, Aurel Mihalcea, ne-a declarat, ieri dimineață, că nu are încă o confirmare de la DSP că ar fi vorba despre scarlatină, dar că în școală s-a făcut dezinfecție. ”Noi avem contract cu o firmă care asigură dezinfecția ori de câte ori le solicităm. Nu sunt nici un fel de probleme”, a afirmat directorul Mihalcea.
La cabinetul medical al școlii, asistenta a spus, de asemenea, că nu are nici o notificare din partea DSP și ne-a arătat o adeverință medicală eliberată de spital, potrivit căreia fetița internată nu este contagioasă. Referitor la această adeverință, dr. Zorescu a precizat că, după începerea tratamentului, pacientul nu mai este contagios.
Sursele de infecție și simptomele scarlatinei
Scarlatina este o boală infecto-contagioasă a copilăriei, produsă de streptococul beta hemolitic de grup A, întâlnită mai frecvent sub vârsta de 10 ani. Băieții sunt mai des afectați decât fetele, iar frecvența este de 4-5 ori mai mare în mediul urban față de mediul rural. Boala se caracterizează prin debut brusc cu febră 39-40 grade Celsius, frisoane, respirație accelerată, alterarea stării generale, vărsături, dureri de gât la înghițit, roșu în gât, erupție tegumentară, modificări caracteristice la nivelul limbii, gâtului și feței. Toți bolnavii de scarlatină se internează obligatoriu în spital pentru izolare și tratament. Contacții bolnavilor cu scarlatină (membrii familiei, colegii, toți cei care au intrat în contact cu persoana bolnavă) sunt supravegheați clinic timp de 10 zile.
Boala se transmite pe cale respiratorie, direct – prin picăturile de salivă răspândite în atmosferă in timpul vorbirii, strănutului, râsului etc., sau indirect, prin obiecte contaminate. Mai rar, se poate transmite și pe cale digestivă.
Izvorul de infecție este reprezentat de bolnavii cu scarlatină, care sunt contagioși de la sfârșitul perioadei de incubație (în medie 3-6 zile), în perioada de debut, în perioada de stare (maxim 2 zile după începerea tratamentului cu penicilină). În absența tratamentului, pot fi contagioși și în perioada de convalescență, până la 10 săptămâni. Alte surse de infecție sunt bolnavii cu angină streptococică determinată de o tulpină de streptococ beta-hemolitic care are capacitatea de a secreta toxina responsabilă de apariția scarlatinei, precum și bolnavii cu forme ușoare de boală, care pot trece neobservate, sau purtătorii sănătoși de streptococ beta-hemolitic tip A. Se apreciază că aproximativ 20% din populație este purtătoare de streptococi beta-hemolitici la nivelul gurii și gâtului.
După scarlatină rămâne o imunitate durabilă, bazată pe anticorpi antitoxină.