PANCA (II)



PANCA (II). În 27 aprilie 1753, alți răzeși ieșiți din indiviziune, Ștefan și Vasile Capșe, vindeau lui Alexandru Vasilco părțile lor de moșie.
Moșia lui Mihalache Chieșco a fost hotărnicită în 4 octombrie 1755, reperele ei fiind date de toponimele: hotarul Storojinețului, poiana lui Reus, poiana Holoșna, poiana Ursoaia, părăul Bilca, poiana Cosovanului, brațul uscat al Siretului, râul Siret, hotarul Pătrăuților, obârșia Tisovețului, poiana lui Zaița.
În 18 decembrie 1756, Alexandru Vasilco avea să cumpere și părțile de moșie ale lui Ursachi Isar.
Recensământul lui Rumeanțev1, din 1772-1773, înregistrează la Panca din Ocolul Berhometelor „7 – toată suma caselor”, însemnând „7 ruși, străini ce s-au adus din Țara Leșască, acum, la luna lui mai”.
În 1774, Panca avea 5 familii de țărani (răzeșii și mazilii locuiau în alte localități, inclusiv în Lucavăț, iar în 1775, 14 familii de țărani iobagi, numărul acestora sporind, până în 1784, la 140 familii.
În 14 noiembrie 1788, Constantin Cocoranul lăsa, cu limbă de moarte, părțile sale din moșia Panca, copiilor lui, Gavril, Ioan, Pentelei și Maria (jupâneasa lui Iordachi Buțura).
În 18 aprilie 1791, frații Nicolai și Vasile Vasălco dau cumnatului lor, Constantin Grecu, partea surorii lor, Anița, din Panca, adică 15 odgoane de pământ.
În 23 octombrie 1796, strănepotul lui Ioan Calmuțchi, Dositei – monahul mănăstirii Neamț, dăruia a treia parte din moșia Panca, pe care o moștenea, lui Nicolai Calmuțchi.
Partea lui Ion Cocoranul avea să fie dăruită, de văduva lui, Maria, în 18 ianuarie 1802, fiicei lor, Nastasia, jupâneasa lui Condorachi Pătrașco.
Prin testamentul din 25 iunie 1820, Ilie Baloșescul din Stănești pe Siret lăsa soției sale, Măriuca, și copiilor lor, Catrina, Ștefan și Vasăli, moșia din Panca, zestrea Măriuței, fata răposatului Constantin Grec.
Biserica Sfântului Dimitrie din Panca, înălțată în 1796 și reconstruită în 1896, avea 1.335 enoriași, în 1843, atunci când patron bisericesc era Constantin de IANOȘ, iar paroh, Ilie Ilasievici. În 1876, patroni bisericești erau Pulcheria von Czerniewska, Nicolai de Grecul și Ieronim graf de la Scalla, iar păstor, peste cele 1.621 suflete, era parohul Vasilie Gribovschi. În 1907, paroh era același Vasilie GRIBOVSCHI, născut în 1842, preot din 1869, paroh din 1873, cantor fiind, din 1900, Ilarion SAVA, născut în 1862.
Din 1863, funcționa la Panca o școală cu 5 clase2.
În 1890, comuna Panca avea 1.946 locuitori, primar fiind Isidor Ianoș. Învățător era Nicolai Savițchi, Vasile Gribovschi era paroh, iar Ilarion Sava – cantor bisericesc.
În octombrie 1914, „curtea moșiei d-lui Ianoș din Panca a fost prădată și aprinsă”3 de trupele țariste de ocupație.
______________________________________
1 ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 336
2 SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 33, 1876 p. 70, 1907 p. 148
3 VIAȚA NOUĂ, Anul III, nr. 146, 1 noiembrie 1914, p. 4