Până la Cinzecime nu se fac metanii, ci doar închinăciuni

În vechime, serbarea Paștilor se prelungea în toată săptămâna și creștinii participau la Sfânta Liturghie la care se împărtășeau cu Trupul și Sângele Domnului. Neofiții, cei care erau botezați în noaptea Sfintelor Paști, purtau haina albă primită la botez toată săptămâna, și în noaptea pascală purtau făclii luminoase. Nu numai bisericile erau luminate, ci și casele creștinilor, cimitirele lor, orașele și toate din jurul caselor erau luminate prin făclii și coloane de ceară. Începând cu noaptea de Paști, creștinii se salută, până la Înălțare, spunând „Hristos a înviat!“, la care se răspunde „Adevărat a înviat!“. La biserici se aduceau bucate și acestea erau sfințite și împărțite, mai ales săracilor. Oamenii erau mai darnici și mai veseli, se îmbrăcau frumos, iar unii părinți ai Bisericii opreau lucrul chiar în tot timpul acestei săptămâni (ex: Sfântul Nichifor Mărturisitorul, canonul 42). Nu se fac metanii până la Cincizecime, ci doar închinăciuni. După cum spunea și părintele profesor Ene Braniște „Învierea Mântuitorului rămâne inima spiritualității și pietății ortodoxe“ (și își aruncă razele peste întregul an liturgic și cult ortodox). De aceea, Sfântul Efrem Sirul spune că Mântuitorul nostru Iisus Hristos „din înălțime S-a pogorât ca Domn, din pântece a ieșit ca un rob. Moartea a căzut în genunchi înaintea Sa și în Învierea Lui I S-a închinat viața; moartea Lui pentru noi e viață și Înălțarea Sa pentru noi ridicare. Cât de mult trebuie să-I fim mulțumitori“.
„Cu frică de Dumnezeu…“
Marți, în Săptămâna Luminată, se face uscarea Sfântului Agneț, sfințit la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Joi, în Săptămâna Patimilor. Din acest Sfânt Agneț se face Sfânta Împărtășanie de peste tot anul pentru bolnavi și copii. La mănăstirile din Sfântul Munte, această rânduială nu se săvârșește, întrucât se săvârșește Sfânta Liturghie zilnic. Nu există gândirea că trebuie să fii pe patul de moarte pentru a primi Sfânta Împărtășanie. Monahii se împărtășesc, după rânduiala mănăstirii, de mai multe ori în timpul săptămânii. Copiii se împărtășesc din acest Sfânt Agneț mai ales după botez, pentru că în timpul anului se împărtășesc în timpul Sfintei Liturghii, la momentul potrivit: „Cu frică de Dumnezeu…“. Nu este indicat a se împărtăși credincioșii oricând pentru a nu rupe unitatea unei slujbe, în afară de cazuri grave, excepționale.
(Ziarul Lumina)