Paleologu vrea să fie președintele României prin votul „alegătorilor inteligenți și cu discernământ”

Candidatul susținut de PMP la Președinția României, Theodor Paleologu, a declarat, sâmbătă, la Suceava, că a acceptat să participe la această competiție electorală din datorie față de „un spectru larg de alegători: ai PMP, ai USR – PLUS, PNL”, dar și „alegători sau simpatizanți PSD care pur și simplu nu se recunosc în doamna Dăncilă, care își dau seama că doamna Dăncilă nu va putea niciodată să reprezinte cu demnitate România”.
Întrebat care ar fi „portretul – robot” al alegătorului care ar vota pentru el, Theodor Paleologu a răspuns că acesta este „un votant inteligent, care are discernământ”. „Eu nu cred că România e o țară de proști, așa cum prea adesea ni se spune. (…) Cred că multă lume s-a deșteptat în România în ultimii 30 de ani și contez pe discernământul unei majorități de români”, a afirmat candidatul susținut de PMP.
În privința motivelor care au stat la baza deciziei de a candida, Paleologu a explicat că a acceptat oferta făcută de Traian Băsescu și PMP doar după ce s-a consultat cu doi foarte buni prieteni ai săi, aristocratul Radu Miclescu și istoricul Petre Guran, care „au fost foarte entuziaști” și l-au sfătuit să accepte, și, mai ales, după ce din partea USR-PLUS și-a anunțat candidatura Dan Barna: „mi-am dat seama că această candidatură îmi deschide un bulevard și mi-am dat seama că votanții USR-PLUS au nevoie să fie reprezentați cu adevărat. Dan Barna nu reprezintă decât o parte dintre alegătorii USR -PLUS”. De asemenea, un rol important au avut și sondajele de opinie, în care „în mod surprinzător”, stătea foarte bine.
„Un președinte trebuie să fie un om independent, care gândește cu mintea lui, care nu este manevrat de alții”
Theodor Paleologu spune că se adresează votantului „inteligent, care are discernământ”. „Eu nu cred că România e o țară de proști, așa cum prea adesea ni se spune. (…) Eu cred că multă lume s-a deșteptat în România în ultimii 30 de ani și contez pe discernământul unei majorități de români”, a afirmat candidatul susținut de PMP. Faptul că este susținut în cursa electorală de un partid mic este, în opinia lui Theodor Paleologu, un avantaj deoarece ar fi o garanție că nu are capacitatea de a acapara statul, iar în ceea ce privește raportul președintelui României cu serviciile secrete, el apreciază că acestea lucrează în continuare după o lege foarte veche, de la începutul anilor 90 și că „este necesară o nouă lege privind serviciile de informații”.
Paleologu își dorește dezbateri cu contracandidații săi în campania electorală: „o confruntare cu Viorica Dăncilă ar fi savuroasă, vă garantez că România ar avea un spectacol extraordinar, dar îmi doresc dezbateri cu oricare dintre candidați pentru că eu cred că tărie că dezbaterea este esența democrației. Din păcate, Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă și Dan Barna nu vor dezbateri pentru că au impresia că stau bine în sondaje și nu mai e nevoie să discute cu nimeni pentru că locul lor este asigurat. Posibil să fie vorba de teamă, dar și de o anumită aroganță, ideea că stau pe niște procente ca dracu’ pe comoară. Or mi se pare că alegătorii nu apreciază genul ăsta de atitudine, vor sancționa cred această atitudine de suficiență olimpiană. Președintele Iohannis n-a acordat în 5 ani decât două interviuri și alea aranjate dinainte. Nu vorbește niciodată decât după hârtii scrise de alții. Nici doamna Dăncilă nu strălucește prin opinii personale. Or eu cred că un președinte trebuie să fie un om independent, care gândește cu mintea lui, care nu este manevrat de alții”.
Paleologu este de părere că atât Viorica Dăncilă, cât și Dan Barna sunt contracandidați „de natură să faciliteze realegerea lui Klaus Iohannis” pentru că Viorica Dăncilă, în turul II, n-ar lua decât maximum 40%, iar Barna „e un fel de Iohannis mai tânăr cu vreo 16 ani”.
„În cazul unei confruntări între mine și Klaus Iohannis, pur și simplu Klaus Iohannis nu se va mai putea ascunde de confruntare, nu va mai putea refuza o dezbatere. Dacă o va face toată lumea va înțelege că e vorba de lașitate și de neîncredere în propriile lui capacități de a face față unei dezbateri”, a declarat Paleologu.
„Mizez pe faptul că e multă lume deșteaptă în țara asta”
Acesta a spus că, dacă între Klaus Iohannis și popor „este o mare distanță afectivă”, el nu are această problemă, iar din punct de vedere al competenței, se consideră cel mai calificat pentru a fi președintele României și asta nu neapărat datorită studiilor aprofundate pe care le-a efectuat în Franța și Germania. „Am locuit 19 ani în afara țării, am o experiență internațională bogată și ca diplomat și ca om care a trăit în Germania, în Franța, în SUA, în Danemarca. Președintele reprezintă România, președintele este responsabil de politica externă a țării. Cred că pentru asta sunt mai calificat decât oricare altul dintre candidați și sunt convins că mulți români înțeleg lucrul ăsta, că România are nevoie să fie reprezentată bine, cu demnitate și cu eficiență. La asta mă pricep. Am experiență administrativă și politică, am mai multe campanii electorale în spatele meu, am vorbit cu foarte multă lume… Nu sunt un intelectual închis în turnul de fildeș. Nu cred că studiile pe care le-am făcut, cursurile pe care le țin, cărțile pe care le-am scris sunt un impediment”, a răspuns Theodor Paleologu la întrebarea în ce măsură educația și studiile solide la universități de prestigiu pot constitui un handicap în competiția politică. El a arătat că mulți îi spun că e cel mai bun, dar nu are șanse să câștige deoarece a făcut „studii prea grozave și poporul nu se recunoaște în el”. „Eu totuși mizez pe faptul că e multă lume deșteaptă în țara asta”, a spus candidatul susținut de PMP.
Totodată, el a afirmat că în noiembrie electoratul are șansa de a nu mai vota „răul cel mai mic”:
„Meritul meu principal nu e că nu sunt Dăncilă sau că nu sunt Iohannis. Meritul meu e că am un proiect pentru România și mizez pe faptul că o majoritate de români înțeleg acest lucru și au discernământ”.
Theodor Paleologu și-a reafirmat atașamentul față de virtuțile fundamentale, menționând aici moderația și pietatea, ca atitudine de respect „față de trecut, față de generațiile care vin după noi, respect față de natură, față de tradițiile moștenite”.Își dorește să fie un președinte al României învățător, văzut ca un om care „favorizează dialogul, care facilitează dialogul, care îi face pe ceilalți să gândească în mod autonom”, care ascultă, care „învață în permanență și nu învață doar din cărți, ci și de la cei cu care interacționează”.