La Muzeul Satului Bucovinean de pe platoul Cetății de Scaun a avut loc ieri, la ora prânzului, deschiderea expoziției cu genericul „Sărbătoarea pâinii”. Sărbătoare agrară tradițională în unele zone ale țării, unde se ține în ultima duminică din luna august, când se încheie de regulă recoltarea grâului, „Sărbătoarea pâinii” de la Suceava s-a concretizat printr-o expoziție, care urmărește drumul bobului de grâu de la recoltare, până la împlinirea sa în ceea ce constituie simbolul hranei esențiale. Muzeografii suceveni de la Secția de etnografie a Complexului Muzeal Bucovina au configurat acest drum pornind de la unul din cele 25 de obiective ale muzeului în aer liber, Moara hidraulică din Mănăstirea Humorului (una din cele mai mari mori din Bucovina, care datează din anul 1870, al cărei ultim proprietar a fost Ioan Boca, achiziționată din anul 1997 și reconstruită în anul următor în incinta Muzeului Satului Bucovinean), moară cu două rânduri de pietre (pentru măcinat grâu și porumb) și până în gospodăria țărănească, unde făina se transformă în pâinea vieții de toate zilele, dar și în pâinea rituală, pregătită pentru marile sărbători din calendar, sau pentru principalele momente care marchează existența omului. Organizată în Crâșma lui Moș Iordache (Crâșma din Șaru Dornei, construcție din lemn de la începutul secolului trecut, cu cerdac, tindă, bucătărie, două încăperi și două cămări, reconstruită în incinta muzeului în anul 1998) expoziția se desfășoară din bucătăria unde se află soba cu cuptor (prezentând pe masă toate cele necesare facerii pâinii, făina, coca, fundul de lemn, sita, covata, sucitorul, dar și formele de copt și huștele pentru borș), culminând, bineînțeles, cu colacul rumen scos la buza cuptorului, continuând apoi cu prezentarea într-una din încăperi a pâinii rituale ( de la anafură, la colacii de nuntă – colacul miresei, cel care este jucat de nași la ieșirea din biserică, frânt apoi deasupra capetelor mirilor – la cei pregătiți de sărbători, cozonacii, pasca, babele și mucenicii – cei 40 care se dau de pomană de 9 martie – până la copturile de înmormântare, colacii împletiți, mai mici sau mai mari și covrigii de diferite forme) și încheind cu pâinea pentru consumul zilnic, o masă încărcată cu pâine simplă sau împletită, covrigi și plăcinte pudrate cu zahăr. O expoziție în care toate exponatele au fost realizate de firma MOPAN și-n care belșugul m-a dus cu gândul la „miracolul pâinii” (înmulțirea ei biblică) dar și la hrana spiritului, „pâinea sfântă a vieții veșnice” de care se vorbește în liturghie.
