Cartea biografică a scriitoarei Yvonne Hirdman „Den röda grevinnan. En europeisk historia” („Contesa roșie. O istorie europeană”), apărută deocamdată numai în limba suedeză la Editura Ordfront, carte care prezintă cronica familiei sale care a trăit și a făcut afaceri în Bucovina la începutul secolului trecut, a figurat mai multe săptămâni în topurile literare din Suedia.
De la București, la Cernăuți și Rădăuți
Yvonne Hirdman(născută în anul 1943) este cercetător și profesor de istorie la Universitatea din Stockholm și Universitatea Södertörn.
Este autoarea a numeroase lucrări științifice în domeniul istorii și al studiilor de gen. În 2005 i s-a acordat prestigiosul premiu Kellgren al Academiei Suedeze.
Volumul „Den röda grevinnan. En europeisk historia”, care a fost lansat la începutul acestui an (volum pe baza căruia Institutul Cultural Român de la Stockholm a organizat, la sfârșitul lunii aprilie a.c., o întâlnire între autoare și scriitorul și jurnalistul Anders Björnsson, pentru a evidenția referințele românești ale romanului) le are în prim-plan pe mama scriitoarei, Charlotte Hirdman, și pe bunica maternă, Emilie Redard.
Bunica Yvonnei Hirdman (care s-a născut în Elveția, dar și-a petrecut câțiva ani din tinerețe într-un pension din capitala României) considera Bucureștiul (în care-a trăit între anii 1900 și 1903) ca fiind o „capitală mică și cochetă”.
După căsătoria cu un german, Fritz Schledt, și nașterea celor trei copii (Charlotte, Otto și Leni), Emilie s-a mutat cu întreaga familie în Bucovina, stabilindu-se mai întâi, în anul 1912, la Cernăuți, iar mai apoi, din anul 1914, la Rădăuți, unde soțul acesteia a cumpărat o librărie și unde au trăit până în anul 1932.
Contesă baltică, iubita unui comunist german
În primele capitole ale cărții, în care evocă copilăria mamei sale, Yvonne Hirdman (care în perioada documentării pentru scrierea acestui roman a vizitat Rădăuțiul, căutând în arhiva orașului documente referitoare la familia ei) face referire la diversitatea culturală, etnică și lingvistică a Bucovinei, evidențiind locul important pe care această provincie a avut-o în Europa de Est la începutul secolului trecut.
Destinul zbuciumat al familiei, similar cu viața din Europa acelor ani, se răsfrânge și asupra Charlottei (mama autoarei, care s-a născut în 1906 în Estonia, a copilărit în Rădăuți, iar în anii ’20 a ajuns la Berlin și Weimar, pentru ca apoi, în anii ’30, să se reîntoarcă în locurile natale intrate în componența Uniunii Sovietice).
Charlotte care și-a trăit viața pe întreg continentul european (de la Berlin și Zurich, la Praga, Moscova, Copenhaga, Paris, mai întâi ca soție a unui conte baltic, apoi ca iubită a unui comunist german) a ajuns în timpul celui de-al doilea război mondial în Suedia, s-a căsătorit (devenind Charlotte Hirdman), a născut trei copii și a rămas acolo până la moartea sa, în anul 1966.
O carte care, tradusă în limba română, va trezi, cu siguranță, interesul cititorilor
Romanul Yvonnei Hirdman (care vizează viața familiei între anii 1906 – 1945, cu un epilog la moartea mamei sale, în 1966) a fost foarte bine primit de criticii suedezi, a avut recenzii elogioase în presa de specialitate, figurând mai multe săptămâni în top 10 al principalului cotidian suedez, „Dagens Nyheter”.
Cartea, care a beneficiat de recenzii elogioase în cotidienele „Svenska Dagbladet”, „Helsingborgs Dagblad”, „Sydsvenskan”, „Kristianstadsbladet”, a trezit deja interesul unor edituri din România, pentru traducere și publicare. O carte care, tradusă în limba română, va trezi, cu siguranță, interesul cititorilor.
