Pagina de carte: Emil Ianuș, Ion Prelipcean: „Anul 1949 în județul Suceava: arestări, asasinate, deportări”



Pagina de carte: Emil Ianuș, Ion Prelipcean: „Anul 1949 în județul Suceava: arestări, asasinate, deportări”
Pagina de carte: Emil Ianuș, Ion Prelipcean: „Anul 1949 în județul Suceava: arestări, asasinate, deportări”

Cartea cu titlul „Anul 1949 în județul Suceava: arestări, asasinate, deportări”, care a apărut în acest an la Editura Little Lamb, Suceava, se citește cu sufletul la gură și cu fruntea încruntată de la un capăt la altul.
Sclavi moderni pentru construirea socialismului
Realizată în comun de doi autori, un istoric (Ion Prelipcean) și un scriitor (Emil Ianuș), lucrarea tratează evenimentele tragice petrecute la Calafindești și Frătăuți, în anul 1949, cu prilejul înființării ariilor.
Miliția și securitatea au împușcat la nimereală țăranii adunați în centrele de comună, omorând câte patru oameni în fiecare localitate și rănind alți patru-cinci, după care, opt familii, în rândul cărora s-au înregistrat victime, au fost deportate în noaptea de 8 August, în Dobrogea.
Gospodăriile celor deportați au fost confiscate (case, anexe, animale, pământ, utilaje…) iar femeile văduve, copiii, frații, surorile, au fost trimiși la muncă la ferme, la Canal, la sere, cu o plată simbolică.
Bătrânii neputincioși, bolnavii, copiii mici, toți cei care nu puteau munci nu aveau drept la pâine pe cartelă. Copiii erau nevoiți să muncească, abandonând școala, de la vârsta de 7-8 ani, în orezării, în legumicultură, la animale.
Sclavi moderni pentru construirea socialismului în timpul puterii instalate în România după model sovietic, putere impusă prin asasinate și execuții publice, deportări și condamnări în închisori, pentru a înfricoșa și a supune în tăcere masele muncitoare, sub conducerea binevoitoare a partidului comunist.
Cetăți sinistre ale prizonieratului politic
Cartea cuprinde un studiu introductiv asupra răscoalelor țărănești de pe cuprinsul întregii țări, când, din cele 55 de județe de atunci în 26 au avut loc răzmerițe, confruntări sângeroase între forțele represive ale regimului și comunitățile țărănești.
Acestea s-au soldat cu sute de țărani împușcați, sute de răniți, sute de familii deportate, în Dobrogea, atât în anul 1949, cât și în 1951, când un al doilea mare val de teroare a împins spre Bărăgan locuitori din Banat și Mehedinți.
În paralel, pe întreg cuprinsul țării funcționau la capacitate maximă zeci de închisori, adevărate cetăți sinistre ale prizonieratului politic.
Ca să nu mai recurgă la confruntări violente pentru subordonarea oamenilor și învingerea rezistenței acestora, partidul comunist „înțelept și prevăzător” a hotărât deportarea din fiecare județ a unor familii de chiaburi, amenințarea vizându-i și pe ceilalți ca să nu mai îndrăznească să se opună hotărârilor de partid.
Pildă de jertfă și martiraj pentru generațiile viitoare
Conținutul propriu-zis al cărții urmărește situația de moment din localitățile Rogojești, Stroiești, Bălăceana, Calafindești, Frătăuții Noi, Milișăuți, prezentând documente oficiale, investigații de teren, interviuri ale urmașilor și supraviețuitorilor epocii de persecuții și de prigoană, fotografii ale martirilor și eroilor rămași anonimi.
Lucrarea, care adună astfel de mărturii, este necesară pentru fixarea memoriei trecutului, a istoriei până nu demult tăinuite, furate, falsificate, scoasă azi la lumină prin efortul unor cutezători spre a rămâne pildă de jertfă și martiraj pentru generațiile viitoare.
Stilul științific este îmbinat cu cel literar, istoria locală cu cea națională, privirea de sinteză cu studiul de caz, cuvântul cu imaginile astfel încât toate contribuie la crearea unei imagini zguduitoare despre o epocă încrâncenată în care oamenii era vânați ca animalele, închiși în țarcuri, tratați cu ură și dușmănie de către niște impostori cocoțați la conducerea țării. Rezultatul – o tragedie națională de mari dimensiuni, ale cărei urmări le resimțim și azi.
Doina EVULEȚ