Volumul „Din istoria vieții culturale a Bucovinei: Teatrul și muzica (1775-1940)”, lucrare care dezvoltă teza de doctorat a lui Alis Niculică, autoare, cu câțiva ani în urmă (2005), a primei sinteze monografice „Ion G. Sbiera – Viața și opera”, oferă, așa cum remarcă într-un „Cuvânt înainte” prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, „o imagine complexă, veridică, bogată, nuanțată, de la apariția și dezvoltarea primelor formațiuni și instituții teatrale și muzicale din primii ani ai Bucovinei de către austrieci, până la limita superioară a evoluției sale, când își păstrează individualitatea și integralitatea teritorială, iunie 1940”.
„Un covor înflorat cu gust, armonizat în culori naturale adunate din realitatea documentelor”
Cartea, care se circumscrie colecției editoriale patrimoniu.sv, serie inițiată și sprijinită financiar de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național (DCCPCN) Suceava, apărut la Casa Editorială Floare Albastră, București 2009, încearcă să surprindă, așa cum spune autoarea într-un „Argument” „complexitatea fenomenului cultural modern românesc din Bucovina, care are rădăcini adânci în istoria statului medieval Moldova, în arta și cultura populară, dar și a celui german, ucrainean, polonez sau evreiesc”, dintr-un teritoriu în care mozaicul etnic „a marcat puternic nu doar viața social-economică și politică ci și cultura”.
Temeinic documentată, lucrarea, despre care prof. univ. dr. N. Georgescu scrie că „se citește ca un roman, autoarea țesând evenimentele într-o narațiune continuă, tensionată pe alocuri, cu personaje și intrigă la tot locul, cu prezența naratorului între ele în rol de desfășurător al firului roșu conducător” este aidoma unui „chilim bucovinean (scoarță înflorată) bine strâns, sau bătut, pe canava, suveica fiind mânuită cu pricepere și grație, un covor înflorat cu gust, armonizat în culori naturale adunate din realitatea documentelor – o tonică oglindă în care noi, ce suntem, ne privim tot pe noi, cei ce am fost încercând să ne regăsim în trăsăturile zilei de mâine”.
O imagine a Bucovinei culturale închegată din sute de mărturii culese de prin arhive colbăite
Structurată în patru capitole („Câteva considerații privind viața socială, economică, religioasă și culturală din Bucovina, în perioada 1775-1940; Mișcarea teatrală în Bucovina până la Marea Unire; Arta muzicală în Bucovina de la primele manifestări până la Marea Unire; Viața teatrală și muzicală în perioada interbelică și rolul său în consolidarea Unirii”), cu o secțiune anexă care reproduce fotografii cu locații culturale din Cernăuți, capitala Bucovinei (Teatrul orășenesc vechi, Teatrul Municipal, sediul și sala de concerte Musikverein, Clubul muzical Hasamir) precum și personalități ale vieții artistice (de la vechii lăutari ai Bucovinei, Nicolae Picu și Grigore Vindereu, la Fany Tardini și Mihail Pascaly și de la Ciprian Porumbescu, Felix Schweighofer și Ivan Dutka la Joseph Schmidt, Jules Cazaban și Grigore Vasiliu Birlic), lucrarea, așa cum apreciază prof. univ. dr. Viorel Munteanu, „încheagă o imagine a Bucovinei culturale…din sute și sute de mărturii culese de prin arhive colbăite, din file de ziare și reviste, din cărți arareori răsfoite…”.
Alis Niculică (și reproduc la final considerațiile prof. univ. dr. Ștefan Purici, decanul Facultății de Istorie și Geografie de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava) „a reușit să depisteze și să valorifice numeroase date și informații inedite, fapt ce, în mod netăgăduit, sporește valoarea demersului său științific constituind o invitație la lectură”.
Pagina de carte: Alis Niculică: „Din istoria vieții culturale a Bucovinei: Teatrul și muzica (1775-1940)”
