Pădurile, sub poala preoților

Vrajbă pentru păduri. Reprezentanții Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților au continuat atacul împotriva statului pentru pădurile pe care susțin că trebuie să le primească.
După ÎPS Pimen, care a acum câteva zile a trimis o scrisoare prin care și-a exprimat îngrijorarea vizavi de modul cum sunt exploatate pădurile, ieri a fost rândul avocatului Vasile Lupu să ofere o declarație belicoasă.
Mandatat de ÎPS Pimen să reprezinte interesele Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților în Comisia mixtă Guvern – Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Lupu a declarat că dorește să găsească o cale pentru retrocedarea cât mai rapidă a celor 192.000 de hectare solicitate de reprezentanții clerului prin intermediul Fundației Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina.
„Sper să găsim o cale de rezolvare cât mai urgentă, altfel se termină pădurile. Am date concrete în acest sens”, a spus Vasile Lupu. Rugat să detalieze aceste acuzații, Vasile Lupu s-a eschivat și a spus că este la volan, în drum spre București.
În replică, Valerian Solovăstru, directorul Direcției Silvice Suceava, principala instituție vizată de tăierile abuzive de arbori, a declarat că s-a obișnuit deja cu aceste acuzații. Solovăstru nu i-a rămas dator lui Vasile Lupu și i-a recomandat să-și îndrepte atenția spre proprietățile care-l privesc direct.
„Să nu aibă grijă de pădurile statului, să fie îngrijorat mai mult de pădurile sale. Și, dacă a uitat sau nu știe, vreau să-i amintesc ce s-a întâmplat în pădurile administrate de biserică, mai precis tăierile abuzive de acolo, ceea ce la noi nu s-a înregistrat niciodată”, a declarat directorul Direcției Silvice Suceava.
Tăcere despre ce se petrece în pădurile Arhiepiscopiei
Tot în cursul zilei de ieri, am încercat să aflăm mai multe amănunte despre banii pe care Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților i-a primit de la stat pentru pădurile administrate de Direcția Silvică Suceava.
În conturile Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților au ajuns nu mai puțin de 32,2 miliarde de lei vechi. Pentru 15.000 de hectare de pădure aflate în administrarea Direcției Silvice Suceava în perioada mai 2002-octombrie 2004, reprezentanții clerului din Bucovina au încasat 26 de miliarde de lei vechi. Banii reprezintă profitul obținut de Direcția Silvică Suceava din exploatare, iar suprafața este suma celor 30 de hectare de pădure cu care fiecare unitate de cult a fost împroprietărită în baza Legii 1/2000.
Pentru cele 90.000 de hectare de pădure cu care Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a fost împroprietărită printr-o Ordonanță de Urgență, emisă în noiembrie 2004 pe ultima sută de metri a guvernării Adrian Năstase, statul român a mai dat o sumă importantă. Este vorba de 6,2 miliarde de lei vechi, bani care reprezintă profitul obținut în lunile noiembrie și decembrie din 2004 și ianuarie 2005.
Practic, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a încasat 32,2 miliarde de lei, bani despre care nimeni, cu excepția câtorva persoane, nu știe unde au ajuns.
Șeful silvicultorilor aflați în subordinea Arhiepiscopiei, Dorin Buraciuc, ne-a spus că ne poate oferi datele solicitate doar dacă are acceptul ÎPS Pimen.
Așa cum era de așteptat, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a refuzat cererea și a precizat că singurul punct de vedere al instituției pe care o conduce este scrisoarea de acum câteva zile.
Potrivit anumitor surse, o parte din bani au fost folosiți pentru achiziționarea utilajelor cu care s-a exploatat pădurea retrocedată în perioada Guvernului condus de Adrian Năstase. Aceste utilaje ar fi închiriate acum, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților obține profituri frumoase.
Întrebările lui ÎPS Pimen
Scrisoarea la care face referire ÎPS Pimen este legată de solicitarea reprezentanților Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, adresată în cadrul unei întruniri de la Sinaia, la începutul acestei luni. Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și ai altor instituții din domeniul silviculturii, au dorit să afle dacă este posibilă o creștere privind exploatarea masei lemnoase cu 8-10 milioane mc, până la un total de 30 milioane mc de buștean.
„Ca tot românul îmi iau îngăduința să pun următoarele întrebări:
Pădurile din România au, într-adevăr, o creștere anuală de 30 milioane mc?
Reinventarierea fondului forestier ca urmare a solicitării făcute de BERD se va face în birou, la comanda unor „prețioase indicații” din partea politicului, sau pe teren, în pădure, împreună cu personalul silvic din fiecare ocol?
În afară de acest volum de masă lemnoasă solicitat de investitorii străini, oare va mai rămâne în pădure și o cantitate de lemn, pe picior, cu statut de „rezervă de interes național”, folosită în caz de calamități sau alte situații de dezastru?
După 10 ani, sau chiar mai puțin, oare românii vor mai avea ce tăia pentru nevoile interne și, nu în ultimul rând, pentru dobândirea resurselor financiare necesare îngrijirii pădurii – pază, plantații, igienizări etc. – sau, pentru acoperirea cheltuielilor mai sus amintite, se va recurge la un împrumut la Banca Mondială, prin mijlocirea BERD-ului?
În afară de cele 30 milioane mc, oare va mai rămâne ceva lemn pentru a se face parte și societăților românești de prelucrare a lemnului, precum și persoanelor private, cetățenilor de rând ai țării?
După 10 ani, oare nu vom merge să cumpărăm lemn de proveniență străină, așa cum cumpărăm alimente, destul de chimizate, aduse din alte țări, deși unele din acestea se află și la noi din abundență, dar sunt refuzate să fie cumpărate de marile magazine patronate de străini?”, sunt întrebările la care ÎPS Pimen caută răspunsuri.
Defrișare în pădurile Arhiepiscopiei de la Straja
Ce au mai uitat mai marii Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților să amintească este ceea ce s-a petrecut într-o pădure de la Straja, retrocedată unităților de cult în baza Legii 1/2000.
În urma unui control efectuat de inspectorii ITRSV Suceava la cantoanele silvice ale Protopopiatului Rădăuți a reieșit că o firmă privată, SC Iliforest Com SRL, care încheiase un contract cu Asociația Silvică Bisericească „Bucovina verde”, a ras pur și simplu 9,4 hectare de pădure.
Practic, pe acel teren au rămas doar câțiva arbori răzleți. Tăcerea reprezentanților Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților vizavi de acest caz, dar și față de tot ceea ce s-a întâmplat cu banii încasați de la stat este cel puțin suspectă, în condițiile în care ÎPS Pimen nu a ratat nici un moment pentru a declara că banii obținuți din exploatarea pădurilor vor fi folosiți în scopuri caritabile și pentru refacerea monumentelor istorice aflate în patrimoniul bisericii ortodoxe din Bucovina.
Scurt istoric al scandalului Retrocedarea unei suprafețe de 192.000 de hectare de teren forestier face obiectul unui întreg scandal între Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și instituțiile statului.
Judecătoria Suceava a decis, anul trecut, anularea actului constitutiv și a statutului fundației Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei, în urma unei cereri de constatare a nulității absolute a acestei fundații, formulată de fundația Pro Fondbis-1946 Semper din Suceava.
Această hotărâre vine după ce Tribunalul Suceava a admis, la mijlocul lunii martie 2007, o cerere a Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina(FBOB) privind retrocedarea unei suprafețe de pădure și obligă RNP, Direcția Silvică Suceava și statul român, prin Ministerul de Finanțe, să pună la dispoziția FBOB o suprafață de 166.613 de hectare.
De asemenea, Comisia județeană de fond funciar Suceava și-a declinat, în data de 7 aprilie 2006, competența de soluționare a cererii Fundației Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei privind restituirea unei suprafețe de aproximativ 192 000 de ha de pădure motivând că nu face obiectul Legii 1/2000 a fondului funciar și a Legii 247/2005 a proprietății.
Potrivit unei note prezentate în susținerea motivării, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a avut, de la înființare, doar drept de administrare asupra terenurilor forestiere și nu de proprietate, fiind o fundație înființată de stat.
Problema restituirii pădurilor fostei Fundații Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina ar fi fost discutată, sâmbătă, la Adunarea eparhială a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, tema urmând să fie înscrisă pe agenda primei ședințe a Sfântului Sinod.