România are nevoie de un proiect de țară real, aprobat de Parlament și respectat de Guvern, indiferent de culoarea politică. Fără stabilitate strategică, România nu-și poate atinge potențialul de putere sustenabilă. Aceasta este ideea susținută recent de Ciprian Dumitru Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR), în fața elitei Academiei de Științe Agricole și Silvice.
Pădurea: De la moștenire la infrastructură națională strategică
România deține o resursă pe care multe țări o visează: pădurile noastre cresc. Peste 29% din teritoriu este acoperit cu fond forestier, avem un stoc de carbon în expansiune și susținem o industrie vitală pentru sate și orașe. Avem generații de forestieri care au păstrat un echilibru rar întâlnit în Europa.
”Și totuși, lipsa unui plan național a transformat pădurea dintr-un subiect de politică publică într-unul de dezbatere emoțională. Adevărul este simplu: pădurea nu trebuie nici mitizată, nici demonizată. Ea trebuie gestionată profesionist, cu instrumente moderne, responsabilitate și o viziune pe termen lung”, consideră reprezentantul ASFOR, care a propus un cadru strategic concret – ”România 2025–2040: Managementul Forestier Strategic și Digitalizat”.
Lemnul: materialul viitorului și motorul decarbonizării
Un metru cub de lemn utilizat în locul materialelor fosile reduce producerea a aproape două tone de CO2.
”România poate dubla utilizarea lemnului în construcțiile publice și poate integra mobilierul românesc în achizițiile statului – așa cum fac statele dezvoltate. Putem avea sate încălzite cu biomasă locală, case eficiente energetic proiectate digital și lanțuri valorice ale lemnului conectate la inteligența artificială. O singură condiție: să vrem, să planificăm și să continuăm indiferent de Guvern”, afirmă Ciprian Muscă.
Planul național pentru păduri și lemn: 6 direcții obligatorii
ASFOR a conturat șase direcții esențiale pentru o Românie modernă și predictibilă, incluse în acest Management Forestier Strategic și Digitalizat:
– Creșterea suprafeței împădurite: Inclusiv prin regenerare naturală pe terenuri abandonate;
– Reindustrializare și tehnologizare: Cu ținta de 80% din procesele forestiere asistate de AI până în 2035;
– Sprijin real pentru construcții din lemn: Ținta de 30% în clădirile publice noi;
– Educație și formare profesională: Pentru o nouă generație de forestieri digitali;
– Tranziție sustenabilă echitabilă: Măsuri pentru cele 3,5 milioane de gospodării dependente de lemnul de foc, relansarea programului ”Rabla pentru sobe”, program național cu un impact uriaș asupra mediului, dar și a comunităților locale și nu numai;
– Finanțare dedicată și predictibilă: Pe modelul Austriei și Franței.
Aceste obiective nu pot fi implementate la voia întâmplării politice, ci doar printr-un cadru legislativ votat de Parlament, obligatoriu pentru Guvern, cu indicatori măsurabili și bugete multianuale.
”De ce avem nevoie de o strategie 2025–2040 aprobată prin lege? Pentru că pădurea nu trăiește în cicluri electorale. Un arbore crește în zeci de ani, iar o industrie se construiește în generații. Fără predictibilitate, pădurea devine subiect de scandal, nu de dezvoltare. Fără continuitate, investițiile stagnează. Fără viziune, nu putem trece de la discurs european la realitate europeană.
O strategie votată în Parlament înseamnă: un curs stabil, independent de alternanța partidelor; un mandat clar pentru instituțiile statului și șansa de a transforma România într-un hub sustenabil-digital al Europei. O țară nu trăiește doar din protecție. Trăiește din echilibru.
Pădurea protejată nu înseamnă pădure abandonată. Ea trebuie monitorizată, gestionată și regenerată. Soluția nu este frica politică, ci intervenția inteligentă: bazată pe date, senzori, modele predictive, drone și Inteligență Artificială. România are deja infrastructura digitală necesară. SUMAL 2.0, cu toate imperfecțiunile sale, este cel mai sofisticat sistem de trasabilitate din Europa. Avem specialiști, universități și companii. Tot ce ne lipsește este Decizia. Voința. Continuitatea”, explică Ciprian Dumitru Muscă.
România care poate, România care trebuie
Reprezentantul ASFOR a adus în atenție și un alt aspect important – pădurile nu există doar pentru poze sau plimbări, ci au și un important rol economic.
”România nu trebuie doar lăudată pentru păduri. Trebuie să devină o putere europeană a lemnului – cu industrie, export, tehnologie și comunități care trăiesc mai bine.
Pădurea, lemnul, tinerii și digitalizarea sunt resursele pe care le avem. Dar pentru a le transforma într-o strategie de succes, avem nevoie de un stat care să își asume direcția pe 10 ani, nu pe o lună.
Un stat care spune: <Acesta este drumul. Indiferent cine vine la putere, România merge înainte.>
Doar așa putem construi o Românie sustenabilă, vie și inteligentă. O Românie <pe bune˃”, a concluzionat președintele ASFOR.
