Pactul de coabitare, intitulat „Acord de colaborare instituțională între președintele României și primul-ministru al Guvernului”, a fost semnat pe 12 decembrie 2012, într-o miercuri seară, la Palatul Cotroceni, de către șeful statului și premier, asistați de Crin Antonescu și Liviu Dragnea.
Documentul a fost semnat înainte de Consiliul European.
Pactul, semnat în secret, „în fapt de seară”; europenii, primii care află
Prezent la Consiliul European, președintele Traian Băsescu a înmânat acest document liderilor europeni printre care președintele CE, Jose Manuel Barroso, președintele PE, Martin Schulz, și președintele Franței, Francois Hollande.
Băsescu a precizat, după Consiliul European, că a fost vorba de un document „în interesul României”, fără a preciza însă ce conține acesta.
Antonescu: Nu a semnat nimeni în numele USL ceva
Cel care a vorbit primul despre o „întâlnire informală” între șeful statului și premier a fost liderul PNL Crin Antonescu. Deși a admis că întrevederea a existat și că a luat parte la aceasta, Antonescu a spus că „nu a semnat nimeni în numele USL ceva”.
Astfel, Antonescu a declarat, sâmbătă, pe 15 decembrie, într-o emisiune televizată, că a participat la o „întâlnire informală” cu șeful statului, Traian Băsescu, el precizând că subiectul de discuție a privit modul în care se va proceda în continuare și desemnarea lui Victor Ponta ca premier.
„Nu s-a cedat, nu s-a dat, nu s-a promis, nu s-a târguit nimic în schimbul acestui lucru. Asta s-a discutat. Sunt primul care o spun public. Nu a semnat nimeni în numele USL ceva, nu s-a angajat nimeni la vreun compromis”, a spus Antonescu.
Ponta: Nu e de coabitare, că eu am schimbat titlul; este de colaborare interinstituțională
Premierul Victor Ponta a declarat, ulterior, pe 17 decembrie, că documentul înmânat, în urmă cu o săptămână, de președintele Traian Băsescu liderilor UE a fost semnat atât de șeful statului, dar și de el, în calitate de prim-ministru, și viza „colaborarea instituțională Președinție-Guvern”, cu asigurări de respectare a Constituției.
El a precizat că documentul a fost semnat miercuri seară, la întrevederea informală cu șeful statului, înaintea Consiliului European.
„Nu e de coabitare, că eu am schimbat titlul, este de colaborare interinstituțională”, a subliniat, atunci, Ponta.
Premierul a precizat, la acel moment, că documentul va fi dat publicității atunci când va fi de acord și șeful statului: „Din punctul meu de vedere, când e de acord și președintele, îl dăm și publicității. Nu e absolut nimic, decât că o să respectăm statul de drept, că o să respectăm independența justiției și lucruri absolut nomale”.
El a confirmat, tot atunci, că documentul a fost semnat în prezența liderului PNL, Crin Antonescu, și a secretarului general al PSD, Liviu Dragnea.
Ponta și Băsescu se angajează, prin acord, că independența Justiției nu va fi alterată direct sau indirect
Potrivit „Acordului de colaborare instituțională între președintele României și primul-ministru al Guvernului”, colaborarea instituțională se bazează pe elemente fundamentale acceptate de toate părțile, elemente ce nu vor fi alterate direct sau indirect de nicio inițiativă a părților.
Printre aceste elemente se enumeră și „independența justiției, supremația legii, statul de drept”.
Acordul prevede, la acest capitol ca părțile să manifeste „respect pentru valorile constituționale și pentru instituțiile fundamentale ale statului, începând cu Justiția, care nu trebuie să fie atacate și, astfel, delegitimate”.
Părțile semnatare convin, de asemenea, și asupra consolidării independenței justiției în raport cu influența politică.
Printre prevederile Acordului referitoare la Justiție se mai enumeră respectarea prevederilor Constituției la emiterea ordonanțelor de urgență și punerea în aplicare a deciziilor Curții Constituționale, precum și introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului general și a Procurorului șef al DNA care să presupună candidaturi deschise, criterii de experiență profesională, integritate și rezultate pozitive în acțiunea anticorupție.
Potrivit Acordului, părțile se angajează să se abțină de la atacuri la adresa instituțiilor statului de drept.
Acordul mai prevede că formula de luare a deciziilor între cele două componente ale Executivului, Președinția și Guvernul României, este cu precădere întâlnirea sau discuția directă Președinte-Premier.
Antonescu, primul care denunță coabitarea
După nici patru luni, la sfârșitul lunii martie 2013, liderul PNL Crin Antonescu denunța deja pactul, afirmând că acordul de coabitare între premierul Victor Ponta și președintele Traian Băsescu nu poate merge mai departe, deoarece compromisurile nu sunt calea pentru atingerea dezideratelor USL, în pofida presiunii CE în chestiunea procurorilor.
Liderul PNL a criticat vehement acceptarea de către Victor Ponta a numirii Laurei Codruța Kovesi la șefia DNA, ca o consecință directă a pactului semnat cu Traian Băsescu.
Antonescu a susținut, la acel moment, că pasul „foarte rău” făcut de Victor Ponta după alegerile parlamentare a fost cel al negocierii cu Traian Băsescu pentru semnarea acordului de coabitare.
„Se semnează un act care la urma urmelor ce? Să valideze voința românilor exprimată prin alegeri. Nu aveam nevoie de așa-numitul pact de coabitare. Se puteau găsi formule minim funcționale de natură statală, de natură instituțională, dar nu trebuia acceptată cu niciun chip condiționarea aplicării sentinței date de votul popular de o relegitimare a lui Traian Băsescu, împotriva căruia din punct de vedere politic în principal votaseră oamenii aceia, și nu pentru că eram noi frumoși cu viitorul în față”, a spus Antonescu, la acel moment.
Tot Antonescu preciza că acceptarea compromisurilor este ceea ce îl desparte de Victor Ponta.
„Asta este dilema, asta este situația extrem de dificilă în care ne aflăm în plan politic, în plan instituțional și în plan moral. Poate că aici estimările mele, soluțiile mele se despart cumva de ale lui Victor Ponta (…) Eu cred că nu există cale facilă și că pe calea acestui tip de compromisuri nu vom reuși decât într-adevăr să riscăm dezamăgirea foarte multor oameni care au sperat într-o schimbare, în vreme ce Victor Ponta crede că încet, încet, aceste deziderate vor fi atinse”, a mai susținut liderul PNL.
De altfel, numirea procurorilor șefi a reprezentat prima criză majoră a USL, recunoscută ca atare de liderii partidelor din această alianță. Din acel moment, coabitarea premierului cu președintele a fost o acuză constantă a liberalilor la adresa lui Victor Ponta și a PSD, iar mai recent Antonescu a spus explicit că principalul scop al lui Traian Băsescu prin semnarea pactului a fost legat tocmai de justiție.
Ponta: Pactul funcționează bine; eu mă ocup de pâine, Băsescu de circ
La sfârșitul lunii iulie, premierul Victor Ponta se referă în termeni ironici la pactul de coabitare, despre care spune că funcționează foarte „bine”, el ocupându-se de „pâine”, iar Băsescu de „circ”.
„Iată, coabitarea funcționează foarte bine: eu mă ocup de pâine, președintele, de circ, deci toată țara va fi mulțumită”, a spus Ponta, după ce Guvernul decisese să reducă TVA la pâine.
La acel moment, președintele și premierul se aflau în plină dispută legată de privatizarea CFR Marfă, Băsescu cerând ca Ponta să își asume responsabilitatea privatizării, iar primul-ministru solicitând avizul CSAT.
Antonescu: Din Pact a câștigat doar Băsescu
În august, președintele PNL Crin Antonescu se pronunță din nou asupra pactului de coabitare, afirmând că aceasta nu i-a adus câștig de cauză decât lui Traian Băsescu, apreciind că președintele a fost „legitimat” și „reîncărcat”, iar acum a trecut la ofensivă față de premierul Victor Ponta.
„Eu cred că această așa-zisă coabitare nu a adus niciun plus pentru România. Ea a adus câștiguri de natură politică, internă, pe spațiu mic, ca de obicei, dar câștiguri exclusiv lui Traian Băsescu și oamenilor săi”, preciza Antonescu la momentul respectiv.
El a susținut că președintele Traian Băsescu a fost „reîncărcat de coabitare, a fost relegitimat”.
„Coabitarea nu i-a dat nimic, în ciuda aparențelor, lui Victor Ponta. Ce să-i dea lui Victor Ponta, recunoaștere internațională? Păi, un om care a câștigat în fruntea unei coaliții și este prim-ministrul unei coaliții care iese de la urne cu peste 65% are recunoaștere internațională, nu are nevoie de niciun pact de coabitare, asta a fost poziția mea”, aprecia Antonescu.
Băsescu: Nu regret Pactul, care se sprijină pe Constituție; Ponta nu m-a dezamăgit
Tot la acel moment, președintele Traian Băsescu preciza că nu regretă semnarea pactului de coabitare, arătând că acesta a fost necesar și că premierul Victor Ponta nu l-a dezamăgit.
„Vă spun cu poată sinceritatea că nu. Nu m-a dezamăgit deloc. (…) Am știut ce se va întâmpla de când l-am semnat”, susținea Băsescu.
El menționa, la momentul respectiv, că pactul de coabitare încheiat cu premierul Victor Ponta „stă în picioare” pentru că se sprijină pe prevederile constituționale.
„Pactul stă pentru că el se sprijină pe prevederi constituționale, deci acolo nu e nimic în afara Constituției”, a spus Băsescu, în august.
Băsescu, lui Ponta: „Nu-mi răspunzi la SMS!”
Șeful statului se plângea, tot în august, de faptul că premierul Victor Ponta nu îi răspunde la telefon.
Premierul Ponta a declarat de mai multe ori în acea perioadă că nu mai vorbește cu președintele Băsescu, ultima declarație în acest sens fiind făcută vineri, 16 august.
Ponta a susținut din nou că nu a mai vorbit cu Traian Băsescu după accidentul din Muntenegru, când a constatat că șeful statului „s-a folosit de moartea unor oameni”.
Premierul a afirmat, la acel moment, că are relații instituționale foarte bune cu Președinția, dar că nu răspunde la telefon unor „oameni neserioși”, adăugând că nu se aștepta ca președintele Traian Băsescu să apeleze la o remarcă celebră, și anume „Primul-ministru nu vrea să vorbește cu noi”.
Ulterior, Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al șefului statului, a declarat că premierul Ponta „urmărește să creeze un blocaj instituțional crezând că, astfel, va recupera voturile pierdute prin minciună și prin nerespectarea angajamentelor față de populație”.
Băsescu, acum o săptămână: Nu aș spune că pactul nu funcționează
Președintele Traian Băsescu afirma, duminică, 29 septembrie, în emisunea „După 20 de ani” difuzată de PRO TV, că nu ar zice că pactul de coabitare cu premierul Victor Ponta nu funcționează atât timp cât nu se împiedică unul pe altul în exercitarea propriilor atribuții.
Întrebat dacă pactul de coabitare mai funcționează, Băsescu a răspuns: „Nu aș zice că nu funcționează atât timp cât nu ne împiedicăm unul pe altul să ne facem atribuțiunile. Deci, e acolo”.
Șeful statului a precizat că a vorbit cu Ponta de ziua acestuia.
„Funcționează comunicarea instituțională. Am vorbit (cu premierul Victor Ponta – n.r.) de ziua lui. Nu trebuie să vorbești în fiecare zi atât timp cât corespondența între instituții funcționează. Și funcționează bine merci”, a spus Băsescu.
După patru zile de la această declarație, președintele anunță joi dimineață explicit că se pregătește ca în câteva ore să denunțe acordul de coabitare cu premierul și să informeze și partenerii externi asupra acestui lucru. Motivul invocat: Ponta a intrat cu bocancii în justiție. Președintele interpretează astfel declarații făcute cu o seară înainte de către premier, în contextul în care procurorul general decisese încetarea delegării procurorului care a finalizat dosarul lui Liviu Dragnea. Este vorba despre procurorul Lucian Papici, catalogat drept „băsist” de către premier.
Funcțional aparent, dar ținut în viață doar de „comunicarea instituțională”, pactul de coabitare se apropie de momentul în care va fi și oficial denunțat, dacă analiza președintelui nu va avea rezultate neașteptate.
