O maximă responsabilitate pentru părinți este aceea de a insufla copiilor lor, încă din fragedă copilărie, credința în Dumnezeu.
Cel mai productiv teren pentru sădirea credinței în Dumnezeu este sufletul copilului.
Dacă nu este educat copilul de mic să creadă în Dumnezeu, să se roage lui Dumnezeu, să se spovedească, să meargă la biserică,
să se împărtășească etc., când crește mare este foarte greu sau devine imposibil. O mulțime de oameni se plâng de copiii lor când ajung mari, că nu-i ascultă, că fac numai rele.
Educația religioasă este fundamentală pentru formarea personalității unui copil
După cum îngrijești de o plantă să crească mare și să dea rod, tot așa trebuie să în grijim și de un copil pentru a da rod cât mai bogat
mai târziu. Nu este suficientă îngrijirea trupească (îmbrăcăminte și mâncare), deoarece acestea nu-1 formează și nu-1 modelează în viață,
ci mai importantă este îngrijirea sufletească, deoarece aceasta este veșnică, aceasta îl înnobilează, îi dă bunătate, dragoste,
milă și toate virtuțile.
Dacă s-ar face o educație religioasă atât în familie, cât și la școală, omenirea ar avea mult de câștigat:
s-ar reduce suferința și păcatele din lume, s-ar crea un echilibru al universului s-ar prelungi viața acestei lumi.
Ca părinte, când educi un copil nu este suficient să-i spui doar, ci trebuie să faci împreună cu el, să te arăți exemplu personal și viu.
Să îngenunchezi împreună cu el în fața icoanei la rugăciune, să-l iei de mână și să mergi la biserica, să te ferești a vorbi orice cuvânt rău,
a face orice gest necontrolat, pentru că el te copiază întocmai.
Rolul educației religioase a copilului la vârste mici
Părinții și căminul familial au un rol esențial pentru copil încă din fragedă copilărie. Valorile împărtășite trebuie să aibă un rol educațional corect prin care se pun bazele unei evoluții fericite în viață.
Educațianu combate numai pornirile rele ale copilului ci îl și obișnuiește să se comporte corect și să caute binele. Aplecarea către tot ce înseamnă lege morală se poate cultiva și dezvolta printr-o atitudine atentă. În copilărie orice om poate fi ușor educat din punct de vedere moral, iar deprinderile bune formate de timpuriu rămân de multe ori valabile pentru întreaga viață.
Religia și importanța acesteia pentru copii
Educația religioasăse poate face pe un teren fertil în preajma sărbătorilor. Se pot spune mici rugăciuni, poezii, istorioare sau povestiri religioase, adaptate pentru nivelul de înțelegere al fiecăruia. I se pot prezenta copilului icoanele însoțite de explicații cât mai simple.
Educația religioasăîn spirit ecumenic se poate face și dacă sărbătoarea Crăciunului sau a Paștelui nu este în tradiția sau religia unei familii. Se poate păstra ceremonialul în sine, pentru ca micuțul să nu se simtă diferit de alți copii. Este greu să explici unui copil mic motivul pentru care el nu primește cadouri, iar colegii lui de grădiniță sau de școală stau în jurul bradului și trăiesc bucuria sărbătorii.
Componenta morală a educației religioase
Educația religioasănu este considerată necesară de mulți părinți ai unor copii de vârste fragede necesară. Unii părinți își privesc copilul ca pe o păpușă – îl hrănesc, îl adorm, îl mângâie, se joacă cu el și au grijă de sănătatea lui. Aceste lucruri nu sunt suficiente. Gesturile de neascultare din partea copilului nu trebuie neglijate. Copilul trebuie să știe că mama sau tata au dreptate întotdeauna și el trebuie să urmeze fără ezitare ce îl îndrumă aceștia. Cel mic ajunge, astfel, prin educație, să gândească că neascultarea sa îi supără pe părinții săi. La rândul lor, părinții trebuie să fie siguri că ceea ce au promis copilului va fi dus la îndeplinire. Astfel, se cultivă dorința căutării binelui puterea ascultării.
Excesele trebuiesc evitate
Specialiștii sunt fermi când afirmă că nu e bine să se abuzeze de educația religioasă pentru a nu provoca în final copilului o senzație de aversiune.
Educația creștinaa unui copil poate începe practic la orice vârstă, cu condiția să se evite excesele, de orice fel ar fi ele. Lucrurile trebuie să se desfășoare cât mai firesc și normal. Copilul va observa și va înregistra actele spirituale și morale pe care le vede în familie și în cercul cunoștințelor sale. El imită cu fidelitate și încredere atitudinile, gesturile și cuvintele celor din jur.
(Sursa: http://www.sfintiibrancoveni.ro/educatiareligioasa.html)
