Păcatele exploatării pădurilor de oamenii Bisericii

Vasile Lupu a declarat că la întâlnirea de ieri a solicitat Executivului să retrocedeze prin Hotărâre de Guvern cele 160.000 de hectare cu vegetație forestieră revendicate de Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina, aceasta după ce Tribunalul Suceava reconstituise dreptul de proprietate pentru 166.613 hectare de pădure.
„Așteptăm un răspuns în câteva zile”, a precizat reprezentantul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților la întâlnirea de la București.
Vasile Lupu și-a reluat apoi acuzațiile și a arătat că în spatele deciziei de a tergiversa retrocedarea suprafeței de 160.000 de hectare de păduri solicitate de Arhiepiscopie prin intermediul Fundației Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina sunt interese economice, „care merg până la un grav caz de corupție”.
Rugat să detalieze aceste acuzații, Vasile Lupu a declarat că Direcția Silvică Suceava a concentrat exploatările de material lemnos de pe cinci ani pe un an, detaliind că acest lucru se întâmplă cu preponderență în pădurile revendicate de Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina.
Întrebat ce sursă are în sprijinul acuzațiilor sale, Vasile Lupu a precizat că este vorba de datele statistice luate de pe internet.
Ceea ce a uitat sau nu a știut să spună Vasile Lupu este că în acest moment, din pădurile aflate în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților se taie mai mult decât din cele ale statului și care sunt administrate de Direcția Silvică Suceava.
Conform datelor oficiale, în cursul anului trecut, de pe cele 350.000 de hectare de pădure din administrarea Direcției Silvice Suceava s-au tăiat 1.400.000 mc material lemnos, adică o medie de 4 mc/ha.
Tot în 2007, cele două Ocoale Silvice Bisericești aflate în subordinea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților au exploatat aproape 74.000 mc de material lemnos de pe o suprafață de 16.244 de hectare, ceea ce înseamnă o medie de 4,55 mc/ha.
Clemență pentru pădurarul care a prejudiciat Arhiepiscopia cu 237.245 de lei Un alt amănunt care i-a scăpat avocatului Vasile Lupu sunt cele două cazuri de pădurari lăsați fără autorizație de practică în cursul anului trecut de inspectorii de la Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV) Suceava după ce sub ochii lor s-au tăiat ilegal peste 1.300 mc de material lemnos.
Este vorba de pădurarul Dumitru Emilian Lazăr, angajat al Ocolului Silvic Bisericesc Ilișești, sub „patronajul” căruia s-au tăiat 1.207 mc de material lemnos, în valoare de 237.245 de lei.
În cazul acestuia, dar și al administratorului firmei care s-a ocupat cu defrișările dintr-o pădure amplasată în comuna Straja, Poliția Rădăuți a început deja urmărirea penală pentru delapidare.
Curios, deși Arhiepiscopia a fost prejudiciată cu o sumă importantă de bani, conducerea Ocolului Silvic Bisericesc Ilișești îi roagă pe cei de la ITRSV Suceava să „revadă argumentele care au stat la baza deciziei de retragere a autorizației de practică” în cazul lui Dumitru Emilian Lazăr.
Nu aceeași clemență au arătat-o cei de la Ocolul Silvic Bisericesc Ilișești și în cazul altui pădurar. Dumitru Cotos a rămas fără autorizația de practică tot anul trecut după ce din cantonul pe care-l avea în administrare s-au defrișat ilegal 100 mc de material lemnos, prejudiciul fiind de 16.325 de lei.
Arhiepiscopia și Fondul Bisericesc, asociate la o firmă care vinde băuturi În afara celor două Ocoale Silvice Bisericești, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților mai este implicată și în alte activități. De exemplu, firma Diaconia are ca acționari în proporții egale Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina.
Deși firma a participat la mai multe licitații organizate de Direcția Silvică Suceava în vederea atribuirii de masă lemnoasă, rareori a și ieșit câștigătoare.
Așa se face că la gaterul cumpărat sau închiriat de firmă la Marginea, cel mai probabil se prelucrează doar lemn din pădurile Arhiepiscopiei.
Interesant este că în afară de prelucrarea lemnului, Diaconia mai are prinse în statut și alte activități, cum ar fi comerț cu amănuntul al băuturilor, hoteluri, baruri, restaurante, telecomunicații, dar și bâlciuri sau parcuri de distracții.