Cunoscutul Vladimir Bukovski, disident sovietic, scriitor și activist politic, revine asupra anatemizării Uniunii Europene (teză susținută cu precădere în cărțile sale), care Uniune n-ar face altceva decât să urmeze conduita răposatei Uniuni Sovietice. Se spune că Parlamentul European s-a ales precum Sovietul Suprem (așa să fie?), iar aleșii se investesc unii pe alții în funcții, nu dau socoteală nimănui, au salarii imense, servitori, bonusuri, privilegii (să mă ierte, dar și în URSS, și în RSR, deputații n-aveau nici un fel de leafă…); pentru a exista, Uniunea Sovietică s-a extins continuu, ceea ce face și UE; în măreața Uniune se preconiza crearea unei noi entități istorice – poporul sovietic – ceea ce își propune, în alți termeni, și UE, așa că se vor pierde identitățile naționale, cu toții urmând să devină cetățeni europeni și atât; în fine, corupția de sus până jos ar caracteriza egal și sistemul sovietic, și organismele suprastatale europene. Pronostic final: UE conține în sine și propriul ei sfârșit. Când se va prăbuși precum defuncta URSS, „va lăsa în urmă dezastru imens și vom rămâne cu uriașe probleme economice și etnice”.
S-ar putea că unele dintre viziunile atât de personale ale lui Bukovski să aibă temei real – poate chiar și predicția finală. Dați-mi voie, totuși, să am unele îndoieli că „În Europa sunt în plină activitate aceleași forțe care au construit monstrul de birocrație care a fost Uniunea Sovietică vreme de 70 de ani (…); ele nu visează decât renașterea Uniunii Sovietice sub forma Uniunii Europene”. Personajul lui Marin Preda ar întreba, desigur, „pă ce te bazezi?”. Bukovski spune că pe documente. Și aici e aici. În ce privește revoluția română, la care s-a referit ades, când i se cere să înfățișeze temeiul documentar constatăm că-i vorba de acte fie antedatate, fie pur și simplu abuziv interpretate. Practic, n-a prezentat nici o nouă dovadă documentară!
Profesorul american Richard Andrew Hall comentează „dezvăluirile” lui Bukovski privind românii și România nu numai cu scepticism, ci le respinge aproape în totalitate. O primă remarcă a profesorului american pune în evidență faptul că, deși se invocă drept punct de plecare deschiderea arhivelor secrete ale URSS, afirmațiile în cauză au fost făcute cu ani înainte ca autorul să aibă acces la documentele invocate. Iată și o întrebare la care n-a primit nici un răspuns: „Dacă Bukovski știe atât de multe despre revoluția română din accesul său la arhivele sovietice, cum se explică faptul că nu știe nimic despre ceea ce pare un amănunt-cheie – rolul «turiștilor» ruși și din blocul de est la răsturnarea lui Ceaușescu?”.
De altfel, Bukovskia a publicat pe internet sumedenie de documente din arhivele sovietice, dar nici unul nu se referă la România! Cât privește faimoasa discuție dintre Gorbaciov și Mladenov, ea nu avut loc înainte de revoluție, cum afirmă Bukovski, ci mult după, interlocutorul liderului rus n-a fost Mladenov, ci Lilov… ș.a.m.d. Disidentul are incontestabile merite în denunțarea practicii sovietice de utilizare abuzivă a psihiatriei în reprimarea opozanților politici (el însuși a fost diagnosticat cu „paranoia” și internat) și, în cărțile publicate la noi, vine cu dezvăluiri reale și surprinzătoare privind sistemul comunist în general, dar, practic, cu nici una relevantă referitoare la realitățile românești.
Revenind la tema potrivit căreia „Uniunea Europeană este un fel de clonă a URSS impusă statelor europene prea puțin entuziaste de către aceleași (! – n.n.) forțe politice care au transformat odinioară Rusia țarilor într-un imperiu al ideologiei comuniste”, se cuvine constatat că ades sunt puse în pagină argumente derizorii de calibrul soviet înseamnă, în rusă, consiliu, ori și UE este condusă de un Consiliu, sau Gorbaciov vorbea el însuși despre o „casă comună europeană” etc.
Dac-ar fi să propunem o concluzie: disidența în sine, reală, meritorie, exemplară, nu acordă automat certificate de veridicitate lansării unor afirmații grave, fie ele aparent de domeniul evidenței, dacă-s sprijinite, prin părțile esențiale, pe inexactități și speculații.
