Un proiect de OUG de modificare a Legii finanțelor publice locale, elaborat de Ministerul Finanțelor și de MAI, propune un nou mod de calcul al numărului maxim de angajați din administrație, urmând ca personalul excedentar să fie disponibilizat.
Ordonanța de urgență, care s-a aflat în dezabatere publică până la 21 iunie, prevede raportarea la media numărului de locuitori corespunzător fiecărei grupe administrativ-teritoriale, însă exclude de la acest mod de calcul personalul din educație, sănătate și asigurări sau asistență socială.
Noul număr maxim de salariați din administrație s-ar calcula după un algoritm ce raportează numărul de locuitori la media grupei din care face parte unitatea administrativ teritorială. Raportul procentual obținut se înmulțește, apoi, cu numărul mediu de salariați estimat pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte. În cazul în care numărul de locuitori corespunde mediei grupei din care face parte, numărul angajaților rămâne neschimbat.
Proiectul de OUG propune aceste schimbări după recomandările Fondului Monetar Internațional, ale Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale, privind eficientizarea administrației publice locale și reducerea cheltuielilor bugetare ale autorităților administrației publice locale.
În cazul Bucureștiului, spre exemplu, la o medie a grupei municipiilor de 1.944.226, numărul maxim de angajați în administrație este 5.300. În contextul în care datele recente, deținute de Direcția Generală de Evidență a Populației și remise MEDIAFAX, indică o populație activă de 2.095.749 de locuitori, numărul maxim ar deveni de peste 5.700, începând cu 1 ianuarie 2011.
În documentul citat, Cabinetul propune ca numărul angajaților administrației unei comune să fie între 10 și 19 pentru localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori, între 19 și 26 de angajați pentru localități cu un număr de locuitori între 1.501 și 3.000, între 26 și 35 pentru comune cu un număr de locuitori mai mare de 3.000 dar mai mic de 5.000 și nu mai mult de 76 pentru comunele având între 10.000 și 20.000 de locuitori.
Numărul mediu al angajaților din administrația orașelor mici, de până la 3.000 de locuitori, ar urma să fie de 36, dar nu mai mic de 25 și nu mai mare de 42. Pentru orașele având între 10.000 și 20.000 de locuitori, administrația locală nu trebuie să aibă mai puțin de 95 și mai mult de 171 de angajați. Orașele cu 20.000 – 50.000 de locuitori vor avea, în medie, o administrație cu 175 de salariați, numărul acestora neputând însă depăși 260.
Administrația unui municipiu va putea avea, în medie, între 173 și 1.350 de angajați, în funcție de numărul de locuitori. Cele cu o populație mare, între 200.000 și 400.000 de locuitori, nu pot avea mai mult de 1.600 de angajați în administrația locală.
Municipalitatea Bucureștiului ar urma să aibă 5.300 de angajați, iar sectoarele Capitalei să aibă o administrație de minimum 1.000 și maximum 1.535.
Un consiliu județean pentru o unitate administrativ-teritorială cu mai puțin de jumătate de milion de locuitori va avea o dministrație pentru care vor lucra în medie 433 de oameni, dar nu mai mult de 595. Pentru județele cu peste jumătate de milion de locuitori, media angajaților CJ este de 800, numărul acestora neputând însă depăși 1.000.
Totodată, proiectul de OUG prevede și normativele de personal pentru poliția comunitară, respectiv serviciile de pază pentru obiectivele de interes județean.
Astfel, raportul ar trebui să fie de un polițist comunitar la 1.000 de locuitori, dar nu mai puțin de trei polițiști în fiecare comună, oraș, municipiu și sector al Capitalei. În cazul serviciilor de pază, raportul este un salariat pentru fiecare 5.000 de locuitori ai unui județ, respectiv ai municipiului București.
Aceste normative de personal se stabilesc, pentru comune, orașe, municipii și Capitală, exclusiv în ceea ce privește activitățile de ordine publică, dirijarea circulației rutiere și paza bunurilor, conform legii.
În plus, în cazul în care unitatea sau subunitatea administrativ-teritorială implementează proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, atunci la numărul maxim de salariați se adaugă, pe durata desfășurării proiectelor, un anumit număr de angajați temporar, în funcție de valoarea programelor.
Astfel, pentru proiecte până în 50.000 de euro, numărul de angajați temporar este doi, pentru 50.001 – 500.000 de euro se adaugă trei angajați, pentru 500.001 – 3.000.000 de euro se adaugă cinci, la proiecte de 3.000.001 – 10.000.000 de euro pot fi angajați încă opt oameni, iar pentru proiecte de peste 10 milioane de euro pot fi angajați temporar zece oameni.
Conform articolului 79 din proiectul de OUG de modificare a Legii 273, alineatul 3, nivelul maxim de cheltuieli bugetare se modifică anual, în baza plafonului menționat.
În cazul în care numărul de posturi existente într-o unitate sau subdiviziune administrativ-teritorială depășește plafonul, personalul aferent va fi disponibilizat, stipulează alineatul 4.
În situația nerespectării încadrării în numărul maxim de personal calculat potrivit plafonului, direcțiile generale ale finanțelor publice suspendă alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, până la data la care autoritățile fac dovada încadrării în prevederile noii legi.
Prefecturile și direcțiile generale ale finanțelor publice sunt cele care monitorizează încadrarea în numărul de personal și în nivelul cheltuielilor de personal și raportează trimestrial, la Ministerul Finanțelor Publice, situații referitoare la modul de respectare a prevederilor legii de către instituțiile publice locale.
Anual, prin ordin comun al ministrului Administrației și Internelor și al ministrului Finanțelor Publice, s-ar revizui media numărului de locuitori prevăzută în anexa care stabilește numărul mediu de angajați în funcție de numărul de locuitori.
