OSTEOPOROZA II



Deși hormonii feminini și masculini (estrogenii și respectiv testosteronul) sunt principalii susținători ai osului prin inhibarea proceselor de distrugere,motiv pentru care se vorbește atât de mult de osteoporoza de menopauză, există o serie de cauze generale, care pot determina așa numita osteoporoză secundară. Persoanele ce se încadrează în această categorie reprezintă un grup populațional cu risc ce necesită evaluare precoce, chiar înainte de instalarea menopauzei. Aceste cauze se pot grupa astfel:
1. BOLI ENDOCRINE ȘI METABOLICE
– hipogonadismele, manifestate prin tulburări menstruale la fete și lipsa dezvoltării pubertații la baieți
– sindrom Cushing (exprimat prin exces de glucocorticoizi, de origine suprarenaliană sau iatrogenă, secundară tratamentului îndelungat cu Prednison, Dexametazona, Diprophos,etc)
– anorexia nervoasă: reprezintă un sindrom de privare calorică extremă, cu scădere importantă în greutate, însoțită de o percepție deformată a propriei imagini: deși foarte slabă, persoana respectivă se consideră supraponderală.
– hiperprolactinemia; prolactina constituie un hormon hipofizar care se ocupă în mod normal de secreția lactată postpartum la femei; secretat în mod excesiv, fără legătură cu sarcina, determină absența menstruației, secreție lactată la femei, tulburări de dinamică sexuală și infertilitate la bărbați
– porfiria
– diabetul zaharat de tip 1
– hiperparatiroidia, secreție excesivă a hormonului care se ocupă de metabolismul fosfo-calcic; suspiciunea unei asemenea patologii pornește de la valori repetat crescute ale calciului total și scăzute ale fosforului, însoțite de litiază renală, depuneri de calciu în țesuturile moi
– acromegalia: secreție excesivă a hormonului de creștere aparută după închiderea cartilajelor de creștere. Va determina un aspect particular: nas proeminent, buze groase, călcarea inversă a maxilarului, creșterea numărului la pantof, îngroșarea palmelor, picioarelor,precum și complicații metabolice și cardiovasculare: HTA, diabet zaharat tip 2, litiază renală, etc

2. CONDIȚII NUTRIȚIONALE
– sindroame de malabsorbție și malnutriție
– boli cronice hepatice
– operații gastrice
– deficite de vitamină D și de calciu
– alcoholism

3. MEDICAMENTE
– fenitoină
– glucocorticoizi
– fenobarbital
– medicație tiroidiană excesivă
– heparină
– rosiglitazona, utilizată pentru tratamentul DZtip2 (ultimile studii demonstrează prezenăa osteoporozei ca efect secundar)
4. ANOMALII ALE METABOLISMULU COLAGENULUI
– osteogeneza imperfecta
– sindrom Marfan
– homocistinuria

5. DIVERSE
– artrita reumatoidă
– mielomul multiplu
– imobilizarea prelungită în aparate gipsate
– hipercalciuria
– boala colestatica hepatică
– mastocitoza
– talasemia
Știu că pentru majoritatea cititorilor această înșiruire de boli nu reprezintă o informație utilă. Ea se adresează acelei minorități care se regăsește în diagnosticele enunțate mai sus și care va ști astfel că prezintă risc de osteoporoză semnificativ și că determinarea densității minerale osoase precoce este esențială.
Pentru că nu toate femeile în menopauză și nu toți pacienții cu diagnosticele de mai sus vor instala osteoporoză, trebuie să știm care sunt semnele clinice sugestive pentru osteoporoză:
1. FRACTURILE SAU TASĂRILE VERTEBRALE
Acestea pot apare la o singură vertebră sau pot implica un grup vertebral. Cel mai frecvent, aceste situații apar la nivelul vertebrelor toracale și lombare. Expresia lor clinică este durerea în zona coloanei vertebrale lombare sau sacrate, scăderea în înalțime (indicator sensibil), deformări ale coloanei cu apariția cifozei dorsale și ștergerea lordozei. În situații severe, poate fi afectată și funcția peretelui toracic cu scăderea capacității respiratorii.
Adesea însă, aceste fracturi sunt asimptomatice, fără nici un semn clinic. Ele sunt descoperite la examenul radiologic, care nu stabilește cu precizie diagnosticul de osteoporoză, fiind necesară determinarea densității minerale osoase prin absorbțiometrie duală cu raze X(DEXA). Valoarea aceastei metode de diagnostic este recunoscută internațional, fiind superioară (din punct de vedere al fidelității) determinărilor cu ultrasunete (analiză efectuată cel mai adesea la călcîi) și comparabilă cu măsurarea prin Qct (examen computer tomografic) la care însă expunerea la radiații X și costul sunt incomparabil mai mari. Noutatea constă în faptul că din luna iulie acest aparat perfomant va fi disponibil și în Policlinica Bethesda, nemaifiind necesară astfel deplasarea în centrele universitare Iași, București, Cluj, Târgu-Mureș.
2. FRACTURA DE ȘOLD
Reprezintă o cauză importantă de morbiditate și mortalitate la populația vârstnică. De cele mai multe ori se produce prin traumatisme minime. Riscul este amplificat de probabilitatea mai mare de a cădea ce apare la persoanele vârstnice, determinată de afecțiunile neurologice ce afectează echilibrul. Deoarece această fractură necesită adesea tratament chirurgical, ce se însoțește de complicații perioperatorii și de o scădere considerabilă a calității vieții ulterioare, este foarte importantă prevenirea acestui tip de fractură prin determinarea precoce a densității minerale osoase (DXA) la persoanele cu risc și instituirea terapiei eficiente. Pe de alta parte, orice persoana cu fractură de șold instalată ca urmare a unui traumatism minor necesită evaluarea densității minerale osoase în scopul prevenirii altor fracturi ce ar mai putea să apară pe os osteoporotic .
3. FRACTURA COLLES
Este fractura ce apare în porțiunea distală a antebrațului, pe radius. Incidența ei crește după vârsta de 40 ani și anunță instalarea osteoporozei chiar înainte de menopauză. Deci, doamnele care au o asemenea fractură sunt “obligate” să-și măsoare densitatea minerală osoasă, având “șansa” să-și diagnosticheze o demineralizare osoasă înainte de apariția altor fracturi cu risc vital.
Pentru că am detaliat oarecum excesiv capitolul bolilor ce pot determina osteoporoză și pe cel referitor la aspectele clinice, mijloacele de diagnostic și tratament le voi prezenta în numărul de joi, 5 iulie.
Claudia MIRON
Medic specialist endocrinolog